În Republica Moldova, la 7 decembrie anul 2017, a demarat implementarea vaccinului anti-HPV prin vaccinarea gratuită a fetițelor cu vârsta de 10 ani (a.n. 2007) cu vaccinul Gardasiltetravalent, produs de compania „Merck Sharp & Dohme” din SUA.Pentru mai multe informații accesați linkul: http://cnsp.md/index.php/vaccinarea-hpv/

Ziua Mondiala a sănătății – 7 aprilie 2017 cu genericul: “Depresia: Hai să vorbim”

123

 

Ziua Mondială a Sănătății – este un eveniment la nivel mondial, ce semnifică crearea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și reprezintă o oportunitate pentru fiecare de a se implica în activități pentru promovarea sănătății și bunăstării. Tema activităților de Ziua Mondială a Sănătății 2017 este: “Depresia: Hai să vorbim”.

Depresia afectează oameni de toate vârstele, din toate categoriile de populație, în toate țările. Aceasta provoacă suferință mentală și are impact asupra capacității oamenilor de a efectua chiar și cele mai simple sarcini de zi cu zi, uneori sunt prezente consecințele devastatoare asupra relațiilor cu familia, prietenii și capacitatea de a-și câștiga existența. Depresia netratată, poate duce la suicid, care este a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârsta de 15-29 de ani. Aproape 2/3 dintre suicide sunt comise de persoanele cu depresie.  Deci, a fi depresiv – înseamnă a fi într-un risc de suicid de 4 ori mai mare, în comparație cu populația generală.

Scopul acțiunilor desfășurate cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății este:

  • A informa publicul despre depresie, cauzele și posibilele consecințe, inclusiv suicid, precum și formele de asistență pentru prevenirea și tratamentul depresiei;
  • A încuraja familiile, prietenii și colegii pentru a oferi sprijin persoanelor ce suferă de depresie.

Organizația Mondială a Sănătății, a ales să acorde o atenție anumitor grupuri – țintă, care sunt afectate în mod disproporționat, inclusiv: adolescenți și tinerii, femeile de vârstă fertilă (în special cele, ce suferă de depresie postnatală) și adulți în vârstă înaintată (peste 60 de ani).

 

Mesaje generale ale Campaniei sunt:

  • Depresia este o tulburare mentală comună, care afectează oameni de toate vârstele, din toate categoriile de populație, din toate țările;
  • Riscul de a deveni depresiv crește în anumite cazuri, precum – sărăcia, șomajul, evenimentele tragice din viață (decesul unei persoane apropiate), boli fizice, problemele cauzate de consumul de alcool și droguri, etc.
  • Depresia provoacă suferință mentală și poate avea un impact asupra capacității oamenilor de a efectua chiar și cele mai simple sarcini de zi cu zi, uneori manifestând consecințe devastatoare asupra relațiilor cu familia și prietenii.
  • Depresia netratată poate împiedica oamenii să participe în viața de familie și în comunitate. În cel mai rău caz, depresia poate duce la suicid.
  • Depresia poate fi prevenită și tratată eficient. Tratamentul implică de obicei, psihoterapie și/sau terapia medicamentoasă cu un antidepresiv sau o combinație a acestora.

La nivel mondial peste 300 de milioane de oameni suferă de depresie, echivalentul a 4,4% din populația lumii (2015).Cel mai frecvent de depresie suferă femeile (5,1%), decât bărbații (3,6%).

În Regiunea Europeană, anual aproximativ 7% din populație suferă de depresie severă. Această cifră se ridică la 25% dacă se iau în considerare anxietatea și formele ușoare de depresie.

 

Ce este depresia

Depresia este o boală (tulburare/stare) caracterizată prin tristețe persistentă și o pierdere de interes în activitățile, care în mod normal ar trebui să bucure, însoțită de incapacitatea de a desfășura activități de zi cu zi, timp de cel puțin două săptămâni. Depresia este o boală comună, care îi afectează nu doar pe cei care suferă de ea, dar şi pe cei din jur.

 

Tipuri de depresie

În funcție de numărul și severitatea simptomelor, un episod depresiv poate fi clasificat ca ușor, moderat sau sever.

Tulburare depresivă recurentă: această tulburare implică episoade depresive repetate. In timpul acestor episoade, persoana experimentează starea de spirit depresivă, pierde interesul și bucuria, energia redusă duce la o activitate diminuată timp de cel puțin două săptămâni. Multe persoane cu depresie, de asemenea, suferă de simptome de anxietate, tulburări de somn și de pofta de mâncare, pot avea sentimente de vinovăție sau de auto-valoare scăzută, capacitate de concentrare redusă, lipsa gustului mâncării, perceperea redusă a culorilor etc.

Tulburare afectivă bipolară: acest tip de depresie constă de obicei atât din episoade maniacale și depresive separate, cât și din perioade de dispoziție normală sau trecere bruscă de la una la altă. Episoadele maniacale implică starea de spirit crescută, irascibilitate, activitate crescută, dar fără un scop sau rezultat anumit, vorbire în mod exagerat, uneori fără sens, stima de sine exagerat mărită, comportament sexual dezinhibat, nevoie scăzută pentru somn.

Depresie cronică/Distimie: Distimia este o depresie mai puţin gravă cu evoluție cronică. Gravitatea simptomelor este mai mică decât în cazul simptomelor depresiei grave, dar durează mai mult (cel puţin doi ani). Distimia, de obicei, nu este perturbantă, dar vă împiedică să trăiţi viaţa la maximum.

Principalii factori de risc

Factori biologici:

  • Trăsături moştenite
  • Neurotransmiţători şi anume – serotonina şi noradrenalina, sunt în special legaţi de emoţii. S-a demonstrat că persoanele care suferă de depresie au o concentraţie scăzută de serotonină sau noradrenalină. Totuşi, nu este clar dacă aceasta este o cauză sau o consecinţă a depresiei.
  • Hormonii: o schimbare a echilibrului hormonal poate produce sau declanşa depresia. Echilibrul hormonal se poate schimba ca rezultat al câtorva factori, cum ar fi problemele tiroidiene, medicaţia, naşterea sau menopauza.
  • Alte boli şi medicaţia respectivă: prezentă un risc mai mare de depresie o boală de durată sau care pune în pericol viaţa, cum ar fi: boala coronariană a inimii sau cancer. În plus, anumite medicaţii, de exemplu unele medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii, cum ar fi beta-blocanţii pot creşte riscul de depresie.

 

Factori psihologici:

  • Incapacitatea de a face faţă problemelor;
  • Incapacitatea de a face faţă pierderii sau dezamăgirii;
  • Dificultăţi în a solicita ajutor;
  • Gândire negativă;
  • Nivel scăzut de stimă de sine;
  • Hipersensibilitate;
  • Perfecţionism şi frica de a nu obţine performanţe.

 

Factori sociali:

  • Evenimentele triste, drastice, stresante sau şocante ale vieţii sau dificultăţile grave pe termen lung;
  • Decesul unei persoane apropiate;
  • Rezultatele slabe la şcoală;
  • Pierderea locului de muncă sau un accident;
  • Conflictele cu persoanele apropiate;
  • Șomajul ori munca sub calificare;
  • Chiar şi evenimentele bune, cum ar fi absolvirea unei instituții de învăţământ sau căsătoria.

Semne și simptomele depresiei

Simptomele depresiei pot fi împărţite în trei categorii: psihologice; fizice; modificări de gândire şi comportament.

Simptome psihologice:

  • Schimbări incontrolabile de dispoziţie;
  • Probleme de concentrare;
  • Reacţii întârziate şi vorbire lentă, dificultăţi în gândire;
  • Stare de vinovăție şi inutilitate, nivelul de stimă de sine scăzut, fără speranţă;
  • Frică, disperare, frustrare şi/sau neajutorare;
  • Plâns mult sau persoana vrea să plângă dar nu poate.

 

Simptome fizice

  • Epuizare, oboseală şi/sau lipsa energiei nici chiar pentru activităţile de zi cu zi;
  • Pierderea poftei de mâncare, ceea ce duce la pierderea în greutate sau apetit crescut;
  • Insomnii sau hipersomnie;
  • Dorinţă sexuală redusă;
  • Agitație: incapacitate de a sta în acelaşi loc mult timp;
  • Uscăciunea gurii;
  • Presiune asupra pieptului, dureri de cap sau dureri de spate;
  • Ameţeli, tremor în membre și palpitaţii

 

Modificări de gândire şi comportament

  • Dispoziţie deprimată: nefericit sau trist în mod persistent şi fără chef de a face ceva;
  • Lipsa bucuriei, interes sau plăcere pierdută faţă de activităţile din trecut;
  • Iritabilitate, poate chiar și agresivitate;
  • Gânduri frecvente despre moarte, despre faptul, că viaţa nu merită trăită;
  • Fixare asupra eşecurilor din trecut;
  • Lipsa controlului asupra gândurile negative;

 Depresia crește riscul de alte boli netransmisibile, cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare, dar și viceversa, diabetul și bolile cardiovasculare – cresc riscul apariției depresiei. Depresia la femeile ce se află în perioada postnatală poate afecta sănătatea și dezvoltarea nou-născutului.

Depresia poate fi de lungă durată sau recurentă, afectând în mod substanțial capacitatea unei persoane de a funcționa la locul de muncă sau la școală, sau de a face față provocărilor vieții de zi cu zi. Aproximativ 50% dintre persoanele cu depresie nu primesc nici un fel de asistență. Acest lucru se datorează unui sentiment de rușine și negarea existenței problemei, precum și din cauza lipsei de servicii și/sau incapacitatea lucrătorilor medicali de a recunoaște prezența unei tulburări depresive.

Necesitatea de a vorbi despre depresie  –  este o componentă vitală a prevenirii, depistării și recuperării persoanelor aflate în impas. Informarea și comunicarea înseamnă – a vorbi despre depresie cu un membru al familiei, prieten, coleg, în grupuri mai mari (de exemplu în școli), la locul de muncă, în alte grupuri sociale; în domeniul public,  în mass-media, blog-uri sau media socială. Această abordare multidimensională poate conduce la prevenirea stigmatizării, sensibilizează opinia publică și motivează adresarea voluntară după ajutor calificat.

              Sănătatea mintală reprezintă o problemă prioritară de sănătate publică și pentru Republica Moldova, fapt confirmat prin asumarea angajamentelor la nivel internaţional prin aderarea la Declaraţia de la Helsinki privind sănătatea mintală din 2005, ratificarea în 2010 Convenţiei ONU pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi și aderarea la Declaraţia europeană cu privire la sănătatea copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi intelectuale şi a familiilor lor „O sănătate mai bună, o viaţă mai bună: copiii şi tinerii cu dizabilităţi intelectuale şi familiile lor”, acceptând astfel o nouă abordare conceptuală a problemelor de sănătate mintală şi deficienţelor intelectuale.

Ministerul Sănătăţii a elaborat și propus spre dezbateri publice proiectul Programului naţional privind sănătatea mintală pentru anii 2017–2021. Scopul programului este de a promova bunăstarea mintală a populației, de a preve­ni tulburările mintale, de a oferi oportunități egale la servicii ac­cesibile de calitate și de a pro­teja drepturile persoanelor cu probleme de sănătate mintală și familiile acestora.

Proiectul Programului național urmăreşte instituirea unui sistem de servicii comunitare de sănătate mintală în toate localitățile țării, ajustate la standardele internaţionale şi europene pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală.

În 2015 au fost instituite 34 centre comunitare de sănătate mintală, astfel fiind acordată asistenţă pentru 2000 beneficiari. Au fost elaborate proiectele de Ghiduri clinice pentru depresie pentru specialiştii în domeniul sănătăţii mintale, care prevăd abordarea persoanelor afectate de maladii mintale la diferite etape de intervenţie.

 

 

Pentru a reduce şansele de apariţie a depresiei ţineţi cont de următoarele:

  • Construiţi şi/sau menţineţi o reţea de sprijin: petrecerea timpului cu cei dragi.
  • Îndepărtaţi gândirea negativă.
  • Lucraţi cu dumneavoastră şi concentraţi-vă asupra dezvoltării aptitudinilor.
  • Menţineţi-vă în formă bună fizică, psihică și intelectuală.
  • Alegeţi un regim alimentar sănătos.
  • Dormiţi suficient.
  • Evitaţi drogurile şi alcoolul.
  • Controlaţi şi reduceţi stresul.
  • Faceţi lucruri care vă fac plăcere.
  • La apariția unei probleme/dificultăți în viață – cereți ajutor de la persoanele competente.

                                                                            Informație pentru populație

Depresia: Ce trebuie să cunoașteți

 

Ce este depresia?

  • Depresia este o boală caracterizată prin tristețe persistentă și o pierdere de interes în activități care vă bucurați în mod normal, însoțită de incapacitatea de a desfășura activități de zi cu zi, timp de cel puțin două săptămâni.
  • In plus, persoanele cu depresie au mai multe dintre următoarele simptome: pierdere de energie; schimbare a apetitului; dormit mai mult sau mai puțin; anxietate; concentrație redusă; indecizie; neliniște; sentimente de inutilitate, vinovăție, sau lipsa de speranță și gânduri de autovătămare sau suicid.
  • Depresia se poate întâmpla oricui.
  • Depresia nu este un semn de slăbiciune.
  • Depresia poate fi tratată.

Ce puteți face, dacă credeți că sunteți deprimat

  • Discutați cu cineva de încredere despre sentimentele dvs. Majoritatea oamenilor se simt mai bine după ce vorbesc cu cineva, care îi pasă de ei.
  • Adresați-vă după ajutor la un profesionist, sau la nivel local la medicul de familie.
  • Faceți activități pe care le-ați utilizat pentru a vă bucura atunci când erați bine.
  • Păstrați contactele cu familia și prietenii.
  • Exercitați în mod regulat o scurtă plimbare.
  • Faceți un obicei pentru a mânca și dormi regulat.
  • Acceptați faptul, că ați putea avea depresie și ajustați așteptările dumneavoastră. Este posibil să nu fiți capabil de a realiza la fel de mult ca de obicei.
  • Evitați sau limitați consumul de alcool, nu utilizați drogurile ilicite, acestea pot agrava depresia.
  • În cazul în care simțiți o tentație de suicid – contactați pe cineva pentru a primi ajutor imediat.

Important! Depresia poate fi tratată. Dacă credeți că aveți depresie, adresați-vă după ajutor.


 

Dacă locuiți cu o persoană cu depresie

Viața în comun cu o persoană cu depresie poate fi dificilă.

Ce ar trebui să cunoașteți?

  • Depresia este o boală și nu o slăbiciune de caracter.
  • Depresia poate fi tratată.
  • Sprijinul îngrijitorilor, prietenilor și familiei facilitează recuperarea de la depresie. Este nevoie de răbdare și perseverență, deoarece recuperarea poate dura timp.
  • Stresul poate înrăutăți starea de depresie.

Ce puteți face pentru oamenii care sunt deprimați

  • Asigurați-vă clar că doriți să ajutați, să ascultați fără a judeca, și să oferiți sprijin.
  • Informați-vă despre depresie.
  • Încurajați-i să caute ajutor de la un profesionist.
  • Dacă medicația este prescrisă, îi ajutați să o ia.
  • Ajutați-i cu sarcinile de zi cu zi și să fie asigurați cu hrană și somn regulat.
  • Încurajați exerciții fizice regulate și activități sociale.
  • Încurajați-i să se concentreze pe pozitiv, mai degrabă decât pe negativ.
  • În cazul în care se gândesc la auto-vătămare corporală, sau deja au făcut o tentativă de suicid, apelați la asistența de urgență sau la un profesionist. Între timp, eliminați din casă anumite elemente, cum ar fi medicamentele, obiectele ascuțite și armele de foc.
  • Aveți grijă de propria persoană. Încercați să găsiți modalități de a vă relaxa și de a continua să faceți lucruri care vă bucură.

Important! Când locuiți cu o persoană cu depresie, puteți ajuta la recuperare, dar trebuie să aveți grijă și de sănătatea dumneavoastră.

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.