La 12 noiembrie 2017 este marcată Ziua Mondială a pneumoniei cu genericul „Stopați pneumonia: investiți în sănătatea copiilor”.                  La 14 noiembrie 2017 este marcată Ziua Mondială a diabetului cu genericul „Femeile și diabetul – dreptul nostru la un viitor sănătos”.                   La 15 noiembrie 2017 vor fi desfășurate acțiuni de comunicare în cadrul Zilei Mondiale a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC) cu genericul “Multe aspecte ale BPOC”. Scopul OMS țintește spre sensibilizarea publicului cu privire la epidemia globală a bolilor netransmisibile; crearea mediilor mai sănătoase, în special pentru populațiile sărace și dezavantajate; reducerea factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, cum ar fi fumatul tutunului și expunerea la fumatul pasiv, poluarea aerului interior și exterior, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică; îmbunătățirea accesului la terapii eficiente pentru persoanele cu BPOC; prevenirea deceselor premature și a dizabilităților care pot fi evitate de la bolile majore netransmisibile.                La 16 noiembrie, în cadrul Zilei Naționale de renunțare la fumat cu genericul Renunțați la fumat, faceți aerul mai curat“, vor fi organizate acțiuni de comunicare, informare și sensibilizare a publicului în privința pericolului pe care îl prezintă bolile cauzate de fumat. Conducătorii instituțiilor medico-sanitare, în colaborare cu mijloacele media, instituțiile de educație, autoritățile publice, ONG-urile, inclusiv familiile, vor organiza discuții publice și individuale, lecții deschise, lecturi, emisiuni radio și TV, informații în presă în scopul sensibilizării populației privind riscurile fumatului pentru sănătate, și necesitatea renunțării la fumat.       La 19 noiembrie vor fi organizate și desfășurate acțiuni în cadrul Zilei Mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere cu genericul “Obiectivul către 2020: reducerea accidentelor rutiere și traumatismelor grave cu 50%”

Situația epizootologică şi epidemiologică la rabie în 2016 şi măsurile de prevenire a bolii

Reieşind din datele schimbului de informaţii cu Centrul Republican de Diagnostică Veterinară privind diagnosticul rabiei la animale, concluzionăm că activitatea procesului epizootologic în anul 2016 a avut tendinţă de diminuare uşoară, fiind depistată la doar 96 capete de animale faţă de 200 în 2015, deşi numărul teritoriilor administrative unde rabia a fost înregistrată rămâne constant mare – 34 faţă de 38 în anul 2015. Acest fapt continuă să îngrijoreze serviciile de medicină umană şi veterinară şi în anul 2017.Cele mai multe cazuri de rabie animalieră au fost înregistrate în raioanele Slobozia (11), Edineţ (9), Donduşeni (7), Criuleni (6), Briceni şi mun. Bălţi (câte 5), Căuşeni (4), Anenii Noi, Cantemir, Hînceşti, Ialoveni, Grigoriopol, şi mun. Chişinău (câte 3).
Şi în continuare, sursa principală de infecţie rabică o reprezintă vulpile. Deşi numărul vulpilor depistate cu rabie comparativ cu 2015 în a.2016 a diminuat vădit – de la 30 la 12, rolul lor declanşator al procesului epizootic se păstrează, infecţia răspândindu-se ulterior prin intermediul animalelor domestice. În acest context este relevantă în ultimii ani, ponderea înaltă (83-85 %) a animalelor domestice, precum a câinilor, pisicilor şi bovinelor antrenate în procesul epizootic, fapt ce indică la apropierea periculoasă a surselor de infecţie rabică de populaţia localităţilor, astfel creând posibilităţi reale de apariţie a cazurilor de rabie la oameni.
O astfel de situaţie s-a creat în anul de referinţă în r-nul Căuşeni – fiind muşcat de câinele ce-i aparţinea, ştiind că acesta avusese contact cu o vulpe posibil bolnavă, iar ulterior a pierit, stăpânul a manifestat nepăsare şi indiferenţă prin ne adresare după asistenţă medicală, neconsultarea câinelui la specialistul veterinar. În consecinţă, după o perioadă de incubaţie de 60 zile la persoana în cauză au apărut semnele clinice de manifestare a rabiei – dureri la locul muşcăturii, nervozitate, aero şi hidrofobie, finalizate cu decesul bolnavului.
Atenţionăm şi accentuăm, apariţia rabiei la om poate fi prevenită doar la adresarea timpurie a persoanei agresate de animale după asistenţă medicală cu aplicarea operativă a tratamentului vaccinal. La etapa apariţiei semnelor clinice pacientul nu mai poate fi salvat şi evita sfârşitul tragic.
În condiţiile unei situaţii epizootologice nefavorabile la rabie este stringent necesară cunoaşterea de către populaţie a măsurilor de comportament adecvat, atât cu animalele sălbatice, cât şi cu cele domestice sau de companie. Populaţia trebuie să se abţină de la practica prinsului în capcane a vulpilor, jderilor, dihorilor şi altor animale de pradă, deoarece acestea sunt sursele principale de infecţie rabică. Se vor depune eforturi pentru stoparea accesului acestora în locurile de întreţinere şi păşunare a bovinelor, ovinelor şi altor animale domestice.
Deţinătorii animalelor de companie trebuie să asigure vaccinarea anuală contra rabiei a câinilor şi pisicilor, iar în caz de îmbolnăvire a acestora să le consulte imediat la medicul veterinar.
În cazul unor eventuale muşcături, de orice categorie de animale, este necesară prelucrarea imediată a rănii prin spălarea abundentă cu săpun sub apă curgătoare, prelucrarea marginilor rănii cu tinctură de iod. Aceste măsuri şi acţiuni asigură înlăturarea a cca.50-70% din cantitatea de virus din rană, iar o condiţie obligatorie, care se cere a fi respectată pentru asigurarea păstrării vieţii omeneşti în aceste cazuri, o constituie adresarea operativă a persoanelor agresate de animale după asistenţă medicală. Medicul specialist decide necesitatea şi volumul vaccinării curativ profilactice, iar tratamentul specific prin imunizare contra rabiei este gratuit. Vaccinul administrat la timp este destul de efectiv şi asigură un grad sporit de securitate.
Reţineţi! Rabia umană poate fi prevenită.

Pentru informaţii suplimentare,
apelaţi la tel.:022-574 702; 022574686; 022574 582; 022574503

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.