Vineri, 30.06.2017 , ora 15:00 , în sala nr. 1 a Centrului Național de Sănătate Publică, va avea loc ședința Seminarului științific profilul Igiena, care va examina și aproba teza de doctor în științe medicale a domnului Vîrlan Serghei la tema: “ESTIMAREA RISCULUI DE EXPUNERE A POPULAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA LA SURSELE NATURALE DE  RADIAŢII IONIZANTE”.      În perioada 1-31 mai 2017, în republică s-a desfășurat Lunarul național de profilaxie a bolilor diareice acute (BDA), intoxicațiilor alimentare și holerei.       În perioada 25 – 31 mai 2017, în republică au fost organizate și desfășurate acțiuni de comunicare, informare și educare în cadrul Zilei Mondiale fără Tutun! La  31 mai 2017 s-a înplinit exact un an de la intrarea în vigoare a articolului 26 al Legii 278 din 14.12.2007 privind controlul tutunului,  de implementare a prevederilor de interzicere a fumatului în toate spațiile publice închise și semiînchise, și la locurile de muncă. Scopul acestor prevederi legale este de a proteja sănătatea populației de efectele dăunătoare ale fumului de țigară.În Republica Moldova, în acest context, acțiunile de sensibilizare și comunicare în cadrul Zilei Mondiale fără Tutun s-au organizat și desfășurat sub sloganul „Moldova iese din fum. Un an de succese și provocări”.

SĂPTĂMÎNA EUROPEANĂ A IMUNIZĂRILOR

123

În luna aprilie a fiecărui an, părțile interesate din Regiunea Europeana și din lume își unesc forțele pentru a sublinia importanța vaccinării: cea mai eficienta metoda de prevenire a bolilor infecțioase. Stabilită în anul 2005, Săptămâna Europeană a Imunizărilor (SEI) este celebrată anual pentru a sensibiliza populația și a susține lupta împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.

Săptămâna Europeană a Imunizărilor este o inițiativă regională condusă și coordonată de Biroul Regional OMS Europa și care beneficiază de sprijin la nivel înalt, la nivel național, inclusiv miniștri, ambasadori, Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite (UNICEF) și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), și alți susținători distinși. La nivel regional, inițiativa are sprijinul patroanei OMS / Europa, Alteța Sa Regală Prințesa Maria a Danemarcei.

Tema campaniei SEI din acest an este „Vaccinurile funcționează”, campania promovând faptul că vaccinurile într-adevăr sunt benefice și scopul lor este de a proteja populația împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare, indiferent de vârstă. Sloganul dat vine ca un îndemn de ne imuniza pe tot parcursul vieții și de a participa activ la ridicarea gradului de conștientizare a imunizărilor, indiferent de pătura socială a cărei parte suntem, fie din rândul părinților, îngrijitorilor, profesioniștilor din domeniul sănătății, educației sau politicii.

Imunizarea este una dintre cele mai de succes intervenţii din domeniul sănătăţii în prevenirea îmbolnăvirilor şi a deceselor, având un impact major asupra beneficiilor sociale şi economice. Beneficiile vaccinării se extind de la sugar și adolescent până la adult și vârstnic, prin protecția bolilor amenințătoare pentru viață, precum tuberculoza copilului, difteria, rujeola (pojarul), tusea convulsivă, pneumonia, poliomielită, diareea provocată de rotavirusuri, rubeola, tetanosul, gripă, meningita, cancerul de col uterin, ciroza și cancerul hepatic. Graţie programelor de imunizare, 53 de state membre a regiunii Europene OMS sunt mai aproape ca niciodată de a ajunge la eliminarea la nivel regional a rujeolei şi rubeolei. Doar datorită vaccinării împotriva rujeolei din 2000-2014 au fost prevenite aproximativ 17,1 milioane de decese, ce este o realizare destul de importantă care reflectă numai o mică parte din succesele imunizărilor. Deşi sunt progrese în vederea atingerii acestui obiectiv, este necesară o mai mare conştientizare a imunizărilor şi o intensificare a angajamentului pentru completarea lacunelor rămase în imunizare.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste un milion de persoane de la nivelul Regiunii Europene a OMS nu beneficiază de vaccinurile de bază, fapt care contribuie la creşterea numărului celor afectaţi de diferite boli, la scăderea calităţii vieţii, conducând în acelaşi timp şi la creşterea numărului de decese cauzate de afecţiuni ce ar putea fi prevenite prin vaccinare.

Imunizarea evită o valoare estimată de la 2 până la 3 milioane de decese în fiecare an. Un număr suplimentar de 1,5 milioane de decese ar putea fi evitate, în cazul în care o acoperirea vaccinală la nivel mondial s-ar îmbunătăți.

Se estimează că 19,4 milioane de copii din întreaga lume duc încă lipsă a vaccinurilor de bază.

Fără vaccinuri, eradicarea globală a variolei și poliomielitei, eliminarea rujeolei și rubeolei, tetanosului neonatal în multe zone ale lumii ar fi imposibile. Îmbunătățirea calității vaccinurilor permit deja nu doar protecția copiilor ci și a adolescenților și a adulților.

Ultimele date ale Organizației Mondiale a Sănătății indică o acoperirea vaccinală cu DTP3 la nivel global de 86%, iar 129 de state au nivelul de peste 90%. Cuprinderea cu DTP3 în regiunea Europeană OMS în anul 2015 a constituit 93%. (Fig. 1). Însă în 6 din 53 state din Regiunea Europeană OMS scopul  acoperirii vaccinale cu DTP3 la 90% nu este atins, inclusiv în țara noastră.

 

234

Fig. 1 Cuprinderea vaccinală cu DTP3 în 2015, Regiunea Europeană

În Republica Moldova, în ultimii ani, se atestă o tendinţă de diminuare a acoperirii vaccinale (fig. 2), determinate de percepţia falsă a lipsii riscului de contractare a bolii, ca urmare a eliminării unor maladii infecţioase (poliomielita, difteria, rujeola, rubeola etc.), scădere la unități a cazurilor de tetanos, hepatită virală B. Refuzurile şi omiterile medicale neargumentate de la vaccinare cauzează diminuarea cuprinderii cu vaccinări şi sporirea riscului de apariţie a bolilor prevenibile prin vaccinări şi a epidemiilor. În scopul reducerii mortalităţii şi morbidităţii prin bolile transmisibile, prevenibile prin vaccinări, Adunarea Mondială a Sănătăţii în 2012 a aprobat Planul de acţiuni privind vaccinările până în anul 2020. Planul dat recunoaşte imunizările în calitate de drept de bază la sănătate, o responsabilitate a fiecărei persoane, a comunităţii şi guvernării pentru a oferi tuturor persoanelor şi prioritar copiilor, posibilitatea unei dezvoltări armonioase şi realizării depline a potenţialului.

De la implementarea primelor vaccinuri şi până în prezent, în sistemul de sănătate din Republica Moldova au fost atinse succese remarcabile în prevenirea bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări: tuberculozei, hepatitei virale B, poliomielitei, difteriei, tetanosului, rujeolei, oreionului, rubeolei etc. Nivelul de acoperire vaccinală faţă de infecţiile cu excepţia infecţiei cu rotavirus şi cu pneumococi este în jur de 90% în grupurile ţintă de populaţie (fig. 2). De la implementarea vaccinărilor şi datorită lor aceste maladii au cedat în mod cert. Din anul 1993 în ţară nu mai au loc cazuri de poliomielită, în ultimii 10 ani au fost înregistrate doar 3 cazuri de tetanos la persoane nevaccinate, din anul 2003 nu au mai fost cazuri indigene de difterie, în anii 2008-2011 nu am avut cazuri de rujeolă şi doar 4 de rubeolă. Pe parcursul a. 2012-2014, la importul din ţările vecine al rujeolei şi rubeolei, infecţiile date au fost localizate şi nu au căpătat răspândire epidemică. Datorită imunizărilor s-a redus cca. de 80 ori morbiditatea prin tusea convulsivă şi oreion, şi de 40 ori prin hepatită virală B.

Nivelul insuficient al cuprinderii cu vaccinări la nivel național este determinat de teritoriile din stânga Nistrului, precum și refuzul de la vaccinări a unor grupuri de populaţie sub influenţa propagandei antivaccinale, nivelului jos al cunoştinţelor unor lucrători medicali privind contraindicaţiile medicale către vaccinare şi capacităţi insuficiente de comunicare cu părinţii.

Însă nivelul cuprinderii cu vaccinări continuă să fie sub țintele prevăzute de PNI cu o tendință progresivă de diminuare (fig. 2).

 3456


 

Fig 2. Cuprinderea cu vaccinări a copiilor la vârsta de 1 an, Republica Moldova, 2005-2016.


Ne cătând că pe parcursul anului 2016 instituţiile medicale au fost suficient asigurate cu cantităţile necesare de vaccinuri şi consumabile pentru administrarea lor, unele teritorii n-au asigurat atingerea obiectivului de acoperire vaccinală fixat în Programul Național de Imunizări 2016-2020 (tab. 1).

Tabelul 1

Ponderea acoperirii vaccinale a copiilor la vârstele țintă în anul 2016

Antigeni RM (%) Malul Drept (%) Estul țării (%) Teritorii cu acoperire vaccinală  sub 90 %
Vaccinarea primară la 1 an
BCG 97,0 97,2 95,4
VPO 90,9 91,5 86,2 83,4-89,9 – Chișinău, Bălți, Cantemir, Călărași,Căușeni, Criuleni, Dondușeni, Glodeni, Râșcani, Ialoveni, Sângerei,  Comrat, Ceadâr–Lunga,  teritoriile din Est.
Hep-B 90,4 91,4 81,9 81,9 – 89,9 – Chișinău, Bălți, Cantemir, Călărași, Căușeni, Criuleni, Dondușeni, Glodeni, Râșcani,  Ialoveni, Sângerei, Ceadâr–Lunga,  Bender, Dubăsari (SN), Slobozia; Tiraspol -74,9, Râbnița – 80,0.
DT 90,4 91,2 84,0 79,0(DT) – 70,7(DTP)  – Tiraspol,

81,7 – 89,9 – Chișinău, Bălți, Cantemir, Călărași, Cahul, Căușeni, Criuleni, Dondușeni, Glodeni, Râșcani, Ialoveni, Sângerei, Ceadâr–Lunga, teritoriile din Est.

DTP 89,2 90,3 80,4
Hib 88,9 90,1 79,1 69.3 – Tiraspol, 78.8 – Râbnița, 80,2 Bender și Dubăsari (DN). 81.6-89.9 – Chișinău, Bălți, Cantemir, Călărași, Cahul, Căușeni, Criuleni, Dondușeni, Glodeni, Râșcani, Ialoveni, Sângerei, Stefan Voda, Ceadâr–Lunga, Camenca, Slobozia.
Rota 70,5 79,3 0 55,1-Dondușeni,

 60,3- 69,6 –  Bălți, Glodeni, Ceadâr – Lunga, Ialoveni, Ocnița.

PCV-13 76,7 86,2 0 69,2- Ialoveni

75,6-76,7 – Bălti, Căușeni, Ceadâr-Lunga.

ROR 87,7 88,8 78,5 70.4 – 77.2 – Bălti, Dubăsari (SN), Râbnița, Slobozia.             83.0-89.8 – Chișinău, Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Criuleni, Glodeni, Râșcani, Ialoveni, Sângerei, Hâncești, Stefan Voda, Ungheni, Ceadâr–Lunga, Vulcănești, Bender, Tiraspol (80,1).
Revaccinarea 1 la 3 ani
VPO 90,9 92,7 76,4 85,3 – 89,9 Bălți, Cahul, Ceadâr – Lunga

69,6 – 81,7 – Tiraspol, Bender, Dubăsari (SN), Râbnița, Slobozia.

DTP 89,9 92,3 72,1  85,3 – 86,9 Ceadâr – Lunga, Bălți.

61,2 – 69,9 – Tiraspol, , Dubăsari (SN).

71,2 – 81,7- Bender, Râbnița, Slobozia.

Revaccinarea 2 la 7 ani
VPO 96,0 97,1 87,8 79,5-87,6 – Tiraspol, Bender, Dubăsari (SN)..
DT 95,7 96,7 87,6 78,1-87,9 – Tiraspol, Bender.
ROR 94,8 95,4 90,1 83,8-88,7 – Bălti, Ialoveni, Tiraspol, Bender.
Revaccinarea 3 la 15 ani
VPO 97,3 97,7 94,8 89,8 – Râbnița
Td 96,9 97,2 94,0 89,6-Rîbnita.
ROR 95,5 95,5 95,0 84,8 -89,3 – Căușeni, Hâncești, Sângerei.

Imunizările efectuate conform PNI, monitorizarea permanentă a morbidităţii, măsurile profilactice şi antiepidemice întreprinse, au permis menţinerea în anul 2016 a situaţiei epidemice favorabile. Nu au fost înregistrate cazuri de poliomielită, provocată de virusul sălbatic sau vaccin-asociate, tetanos și tetanos neonatal, difterie, rujeolă, rubeolă și rubeolă congenitală. Au fost înregistrate 3 (0,39%000) cazuri de hepatită virală B la copiii cu vârsta sub 2 ani. Cazuri de forme invazive provocate de Streptococcus pneumoniae au fost raportate 7 (0,17%000), forme invazive  a infecției cu Haemophilus influenzae (Hib) – 3 cazuri (0,07%000), inclusiv în ambele infecții câte 3 cazuri la copii cu vârsta sub 6 ani. Cu toate că pe perioada anilor 2015-2016 în țară nu s-a înregistrat nici un caz de rujeolă (fig. 3), la nivel mondial rujeola rămâne  una dintre principalele cauze de deces în rândul copiilor, chiar dacă există un vaccin sigur și rentabil. În 2015, la nivel global au fost înregistrate circa 134 200 decese cauzate de rujeolă, 367 de decese în fiecare zi sau 15 decese în fiecare oră. În România  numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă până la data de 14.04.2017 este 4793 dintre care 21 bolnavi au decedat. Datorită descreșterii acoperirii vaccinale cu vaccinul ROR din anul 2012 (fig. 3) și a prezenței epidemiei de rujeolă în țara vecină, Republica Moldova este impusă să ia măsurile de rigoare și să lupte pentru ridicarea acoperii vaccinale cu ROR până la minimum de 95% pentru evitarea unei eventuale epidemii.

34567

Fig. 3 Cuprinderea cu vaccinări și morbiditatea prin rujeolă. Republica Moldova, anii 1990-2016

 

În anul 2016 morbiditatea prin tusea convulsivă a crescut, constituind 7,03%000 (283 bolnavi), fiind semnificativ mai mare în comparație cu anii precedenți (2015 – 1,23%000, 2014 – 4,63%000, 2013 – 2,83%000, 2012 – 2,26%000,fig. 4).

14567

Fig. 4 Cuprinderea cu vaccinări și morbiditatea prin tusea convulsivă, Republica Moldova, anii 1990-2016

Cei mai afectați prin tusea convulsivă au fost copii cu vârsta sub 2 ani (incidența 97,9%000), comparativ cu copii cu vârsta între 3-6 ani (incidența 33,8%000), 7-17 ani (incidența 17,1%000) și adulți – 0,49%000. Dintre bolnavii prin tusea convulsivă n-au fost vaccinați contra acestei infecții 53,4% și 6,0% nu au avut date disponibile despre vaccinare. Cea mai înaltă incidență prin tusea convulsivă a fost înregistrată în mun. Bălți – 47,76%000 (72 cazuri), raionul Stefan-Vodă – 31,25%000 (22 cazuri) și  mun. Chişinău – 19,16%000 (156 cazuri), teritorii în care pe parcursul anilor se atestă o acoperire vaccinală joasă.

Incidenţa prin oreion 2,71%000 (109 cazuri) s-a mărit comparativ cu anul 2015 1,72%000 (70 cazuri), 2014 – 1,26%000 – (51 cazuri) (fig. 5).

145

Fig. 5 Cuprinderea cu vaccinări și morbiditatea prin oreion, Republica Moldova, anii 2009-2016

Oreionul a afectat mai frecvent copii de vârsta 3 – 6 ani – incidența 14,41%000 și copii cu vârsta sub 2 ani – incidența 11,56%000, mai rar copii cu vârsta 7-17 ani – incidența 8,65%000 și adulții – 0,86%000. Incidența în arii urbane – 4,12%000 a fost mai înaltă decât în cele rurale – 1,51%000. Dintre toți bolnavii prin oreion 71,6% au fost imunizați conform vârstei, ne vaccinați – 9,2%, fără date despre imunizări – 19,3%. Oreionul s-a manifestat prin focare solitare 107, fiind identificat doar un focar cu 2 bolnavi, în care a și fost identificată sursa de infecție.

Vaccinarea contra infecției cu rotavirus a contribuit la diminuarea  morbidității prin această infecție: de la 19,21%000 (782 cazuri) în a. 2012 la 5,89%000 (239 cazuri) în a. 2015 cu o creștere nesemnificativă în a. 2016 – 6,33%000 (255 cazuri). Cei mai afectați prin această infecție rămân copii din grupa de vârstă 0-2 ani – incidența 117,13%000, fiind urmați de copii cu vârsta de 3-6 ani – 54,3%000. Infecția rotavirală s-a manifestat prin focare solitare – 147, precum și multiple cu 2-4 bolnavi 24, inclusiv cu cazuri consecutive în 20 din ele și 4 focare cu 5 și mai mulți bolnavi. Succesele în prevenirea infecției cu rotavirusuri ar putut fi și mai esențiale la o cuprindere mai înaltă cu vaccinări, care în anul gestionar a constituit 79,3% (tab. 1), fiind și mai joasă în anii precedenți (2013 – 44,3%, 2014 – 75,6%, 2015 – 77,7%. Din totalul de 255 bolnavi înregistrați în anul 2016 n-au fost vaccinați 62,4% și la 14,1% datele despre vaccinări nu au fost disponibile.

Pe parcursul anilor nici un bolnav decedat din cauza gripei și consecințelor ei n-a fost vaccinat.

Este important de menţionat că siguranţa şi calitatea vaccinurilor este verificată continuu. În Republica Moldova se procură doar vaccinuri înregistrate și de la producători precalificaţi de OMS, iar în anul 2016. toate vaccinurile au fost procurate prin secția de procurări UNICEF. Vaccinurile se păstrează în condiții speciale cu regim frigorific special cu sisteme triple de control a temperaturii cu monitorizare permanentă. Administrarea vaccinurilor este asigurată în cabinetele de vaccinări cu respectarea regulilor şi cerinţelor de rigoare. Persoanele sunt supuse examenului medical înainte de vaccinare şi monitorizate obligatoriu în perioada postvaccinală.

Pe parcursul anului 2016 a fost asigurată supravegherea şi investigarea reacţiilor adverse postvaccinale (RAP).

Cele mai multe RAP au fost înregistrate după vaccinarea cu vaccin BCG – 64 RAP, frecvența lor constituind 0,15%. Din numărul lor total – 58 cazuri s-au fost manifestat ca limfadenite regionale, 3 – abcese reci la locul inoculării vaccinului, 2- cicatrice cheloidele, și 1 – ulcer la locul inoculării vaccinului.

Analiza comparativă denotă, că numărul reacțiilor adverse postvaccinale înregistrate și raportate în a.2016 au fost la nivelul anilor precedenți (Tabelul 2).

Tabelul 2

Numărul și frecvența reacțiilor adverse după administrarea vaccinurilor, RM, în perioada anilor 2014-2016

3333

După administrarea vaccinului pentavalent DTP-HepB-Hib au fost înregistrate – 5 RAP (frecvența 0,004%), și anume după doza 1 – 4 cazuri RAP, doza 2 – 1 caz RAP. După administrarea vaccinului DTP – 1 caz RAP. Reacţiile după administrarea vaccinurilor DTP şi DTP-HepB-Hib s-au manifestat în general prin hiperpirexie, convulsii pe fon de febră, reacţii locale (durere și tumefiere), toate finalizându-se cu însănătoşire după tratamentul adecvat pe parcursul a 2 zile de spitalizare, fără consecinţe şi pericol pentru sănătate şi viaţă. După administrarea vaccinului ROR total au fost înregistrate – 15 cazuri RAP, frecvența fiind de 0,012%, și anume după vaccinare la vârsta de 1 an – 7 cazuri, și după revaccinare la 7 și 15 ani – 8 cazuri. Toate cazurile de RAP după administrarea ROR au apărut tardiv, în intervalul 14-28 zile după inocularea vaccinului (fapt caracteristic vaccinului ROR) și s-au manifestat prin febră moderată și tumefierea glandelor salivare, finalizându-se cu însănătoșire timp de 2 zile. Reacţiile adverse au fost raportate din diferite teritorii ale ţării, după administrarea diferitor serii de vaccin, ne având o legitate anumită. De menţionat, că nu au fost observate cazuri de RAP severe şi nici cazuri legate de mânuirea nesigură a vaccinului.

Succesele obținute Republica Moldova datorită imunizărilor

  • eliminată poliomielita și menținut statutul țării liberă de această infecție
  • anii 2011-2016 n-au avut loc cazuri de tetanos, difterie, indigene de rubeolă.
  • comparativ cu anul 2000 în 2016 a fost redus numărul cazurilor: – de oreion de la 1.943 la 108, de HVB de la 751 la 26, la copii de la 85 la 3 cazuri.
  • implementarea vaccinului contra infecției rotavirale a favorizat reducerea numărului de bolnavi de la 782 în anul 2012 la 255 în anul 2016.
  • în anul 2016 Moldova a atins scopul de eliminare a rujeolei și rubeolei

Rezultatele scontate ale realizării PNI pentru anii 2016-2020

  • menținerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită și contribuția  țării la eradicarea Globală a poliomielitei;
  • eliminarea durabilă a cazurilor indigene de rujeolă, rubeolă, difterie;
  • menţinerea la nivel de unități a cazurilor de tetanos în populația generală și de tuberculoză generalizată la copii;
  • menținerea incidenţei prin hepatita virală B în populația generală sub 1 caz la 100 mii populație, printre copii – sub 0,5 cazuri la 100 mii copii;
  • reducerea incidenţei prin tuse convulsivă şi prin oreion – sub 2 cazuri la 100 mii populaţie;
  • reducerea a morbidităţii şi mortalităţii prin infecţia cu rotavirusuri, meningite septice şi pneumonii, cauzate de infecţiile cu Haemophilus influenzae tip b şi Streptococcus pneumoniae la copii cu vârsta sub 5 ani;
  • prevenirea infectării fetelor cu Papilomavirusul uman.

10 argumente PRO VACCINARE

  1. Vaccinurile pot salva viața copiilor.
  2. Componentele din vaccinuri sunt sigure în cantitățile utilizate.
  3. Organizațiile mondiale și naționale responsabile de sănătatea populației recomandă vaccinarea.
  4. Vaccinurile salvează copiii, timpul și banii părinților.
  5. Reacțiile adverse la vaccinuri sunt extrem de rare.
  6. Vaccinurile protejează imunitatea comunitară și trebuie să păstrăm o cota minimală de nevaccinați/neprotejați.
  7. Vaccinurile protejează generațiile viitoare.
  8. Vaccinurile au eradicat variola și sunt pe cale de eradicare și a altor boli, cum ar fi poliomielita, rujeola, rubeola.
  9. Bolile prevenite prin vaccinare nu au dispărut, astfel încât vaccinările sunt în continuare necesare.
  10. Vaccinurile oferă beneficii economice pentru familie și societate.

Copilul tău este prea prețios să-l lași neprotejat. Vaccinează-l!

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.