La 10 octombrie 2017, este marcată Ziua Mondială a sănătății mintale. În acest an opiniei publice i se propune să conștientizeze  la tema: „Sănătatea mintală la locul de muncă” – sloganul evenimentului. Ritmul și natura muncii moderne  poate transforma locurile de muncă într-o sursă majoră de efort emoțional negativ, induce stresul profesional, conflictul de muncă-viață, hărțuirea și violența,  care ridică la costuri sociale foarte mari. În cazul depresiilor, devenite lider pe lista cauzelor de boli și dizabilități la nivel mondial, cei care suferă de ele sau de alte tulburări mintale, se pot simți incapabili să muncească sau devin mai puțin productivi.           Cultura locului de muncă, inclusiv bunele practici de management psihosocial, contribuie considerabil succesului economic și îmbunătățește sentimentul de bunăstare și satisfacția generală a angajaților, calitatea serviciilor și satisfacția ulterioară a clienților și, în final, crește gradul de cunoaștere, prestigiul organizației, al unităţii, firmei, etc.         În acest context, este în interesul organizațiilor, întreprinderilor, unităților și al societăţii în ansamblu – elaborarea inițiativelor de gestionare a sănătății angajaților cu programe de promovare a sănătății la locul de muncă şi strategii de îmbunătățire a sănătății lor.                                             În perioada  22-28 octombrie 2017, în republică se marchează Săptămâna Internațională de prevenire a intoxicațiilor cu plumb. Sloganul evenimentului: „Estimarea conținutului de plumb în factorii de mediu și organismul uman” vizează punerea unui accent special pe interzicerea plumbul din vopsea.Organismul uman este deosebit de receptiv la toxicitatea plumbului care afectează sistemul nervos central, cardiovascular, de reproducere și imun, creierul, rinichii, sângele. Expunerea la plumb în perioadă de graviditate sau în copilărie își poate pune amprenta pentru întreaga viață – tulburări de studiere și în abilități de coordonare, vizuale, spațiale și de vorbire; femeile gravide pot pierde sarcina, naște copil mort, prematur sau cu greutate mică și malformații.  În suportul autorităților și profesioniștilor din domeniul sănătății publice, OMS elaborează ghiduri de prevenire și gestionare a intoxicației cu plumb,  în aplicarea măsurilor de protejare a sănătății copiilor și adulților prin reducerea expunerii la plumb, îndeosebi prin interzicerea producerii, importului și/sau distribuirea vopselei ce conține compușii plumbului, ca sursă de pericol iminent.

„Rabia: zero cazuri până în anul 2030” – este tema Zilei Mondiale de Luptă împotriva Rabiei (turbării) – 28 septembrie 2017

rabia

Rabia este o boală virală care atacă sistemul nervos. Virusul este secretat în salivă şi se transmite la animale şi om prin muşcătura unui animal infectat. Rabia ameninţă şi atunci, când saliva unui animal turbat vine în contact cu zgârieturi, răni deschise ale pielii.

Rabia este întâlnită în 150 de tari sau teritorii, în special în mediul rural, sau în zone geografice izolate. În Republica Moldova cazurile de rabie la om sunt rare – din a.2003 până  în 2016 s-a înregistrat doar un singur caz. În schimb în mediul animal sălbatic, rabia este răspândită printre vulpi, dihori, bursuci, cerbi, jderi, lupi, lilieci. De asemenea, rabia se întâlnește şi la animalele domestice. În ultimii 5 ani rabia a fost depistată anual, în medie, la 155 animale în toate teritoriile administrative. În consecinţă anual circa 4500 – 5000 de persoane sunt agresate de diferite categorii de animale.

Principala sursă de infecţie pentru om rămân a fi vulpile, care pătrund în localităţi, în fâşiile forestiere, unde agresează ovine, bovine şi caprine și, după care acestea devin sursă de infecţie pentru oameni. Prezintă pericol rabic şi câinii, pisicile fără de stăpân, numărul cărora este mereu în creştere.

Reieșind din situația epizootologică creată, se impun stringent organizarea şi realizarea unui complex de măsuri, ce ar contribui la diminuarea circulaţiei virusului rabiei în populaţiile de animale și reducerea riscului de îmbolnăvire la oameni, inclusiv:

– organizarea şi realizarea periodică a activităților de micșorare a numărului excesiv de vulpi – sursa principală de răspândire a virusului rabic, de asemenea supravegherea câinilor, pisicilor fără stăpân – ca surse intermediare de transmitere a infecţiei (imunizarea, adăpostirea, depistarea animalelor bolnave, etc.);

– imunizarea anuală contra rabiei a câinilor şi pisicilor ce se află în posesia populaţiei, organizaţiilor, instituţiilor;

– comunicarea riscului și promovarea măsurilor de prevenire a rabiei, inclusiv:

  • evitarea prinsului în capcane a animalelor de pradă,
  • asigurarea pazei animalelor domestice ce păşunează în fâşii forestiere, margini de păduri,
  • consultarea animalelor cu semne de boală la specialistul veterinar,
  • asigurarea pașilor necesari (spălării şi prelucrării rănii, etc.) în caz de mușcătură provocate de orice categorie de animale,
  • importanța și necesitatea adresării precoce și obligatorie după asistenţă medicală şi urmarea strictă a tratamentului specific.
  • Educarea copiilor privind comportamentul corect cu animalele de companie

 

Important de menționat, că asistența antirabică în Republica Moldova este asigurată  de medicii chirurgi responsabili de această activitate. În dependenţă de categoria animalului ce a provocat leziunea şi localizarea acesteia, persoanelor li se acordă asistenţă  antirabică specifică. Tratamentul profilactic este efectuat gratuit cu vaccin antirabic concentrat şi, la necesitate, cu imunoglobulină specifică. Persoanele supuse tratamentului profilactic trebuie să respecte cu strictețe regimul prescris de medic.

 

*În cadrul Conferinței Globale privind eliminarea rabiei din anul 2015, OMS, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și Alianța Globală în Controlul Rabiei au aprobat obiectivul comun de reducere totală către anul 2030 a numărului de decese umane cauzate de rabie.

 

 

Serviciul de presă şi relaţii cu publicul

Tel.: 022 574 700

Informaţii suplimentare

Tel.: 022 574582 022-574-686,  022-574-702

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.