La 10 octombrie 2017, este marcată Ziua Mondială a sănătății mintale. În acest an opiniei publice i se propune să conștientizeze  la tema: „Sănătatea mintală la locul de muncă” – sloganul evenimentului. Ritmul și natura muncii moderne  poate transforma locurile de muncă într-o sursă majoră de efort emoțional negativ, induce stresul profesional, conflictul de muncă-viață, hărțuirea și violența,  care ridică la costuri sociale foarte mari. În cazul depresiilor, devenite lider pe lista cauzelor de boli și dizabilități la nivel mondial, cei care suferă de ele sau de alte tulburări mintale, se pot simți incapabili să muncească sau devin mai puțin productivi.           Cultura locului de muncă, inclusiv bunele practici de management psihosocial, contribuie considerabil succesului economic și îmbunătățește sentimentul de bunăstare și satisfacția generală a angajaților, calitatea serviciilor și satisfacția ulterioară a clienților și, în final, crește gradul de cunoaștere, prestigiul organizației, al unităţii, firmei, etc.         În acest context, este în interesul organizațiilor, întreprinderilor, unităților și al societăţii în ansamblu – elaborarea inițiativelor de gestionare a sănătății angajaților cu programe de promovare a sănătății la locul de muncă şi strategii de îmbunătățire a sănătății lor.                                             În perioada  22-28 octombrie 2017, în republică se marchează Săptămâna Internațională de prevenire a intoxicațiilor cu plumb. Sloganul evenimentului: „Estimarea conținutului de plumb în factorii de mediu și organismul uman” vizează punerea unui accent special pe interzicerea plumbul din vopsea.Organismul uman este deosebit de receptiv la toxicitatea plumbului care afectează sistemul nervos central, cardiovascular, de reproducere și imun, creierul, rinichii, sângele. Expunerea la plumb în perioadă de graviditate sau în copilărie își poate pune amprenta pentru întreaga viață – tulburări de studiere și în abilități de coordonare, vizuale, spațiale și de vorbire; femeile gravide pot pierde sarcina, naște copil mort, prematur sau cu greutate mică și malformații.  În suportul autorităților și profesioniștilor din domeniul sănătății publice, OMS elaborează ghiduri de prevenire și gestionare a intoxicației cu plumb,  în aplicarea măsurilor de protejare a sănătății copiilor și adulților prin reducerea expunerii la plumb, îndeosebi prin interzicerea producerii, importului și/sau distribuirea vopselei ce conține compușii plumbului, ca sursă de pericol iminent.

Programul și Strategia investigării radonului în Republica Moldova – abordate în cadrul unui atelier de lucru la CNSP

sssÎn perioada 12-15 Septembrie 2017 la Centrul Național de Sănătate publică s-a desfășurat Atelierul de lucru „Programul și Strategia investigării radonului în Republica Moldova”, în cadrul Proiectului RER9136, sub egida Agenției Internaționale de Energie Atomică (AIEA).

Expunerea prin inhalare la izotopii 222Rn și descendenţii lor de viaţă scurtă, constituie un factor de risc major pentru incidenţa cancerului bronhopulmonar. Cercetarea radonului poate fi utilă în măsurarea indirectă a izotopilor radiului, la estimarea dozelor și prezicerea cutremurelor.

 zzz

La lucrările atelierului au participat 3 experți ai AIEA din Austria și Ucraina. În cadrul ședinței s-au discutat probleme ce țin de expunerea populației la radon. Astfel, experții din Austria și Ucraina au vorbit despre experiența națională în formarea structurii juridice și de reglementare pentru reducerea expunerii la radonul din locuințe, clădiri publice, inclusiv materiale de construcție. De asemenea un interes deosebit prezintă experiența țărilor nominalizate în domeniul cartografierii zonelor cu risc major de expunere la radon, a rețelei naționale de măsurare, a laboratoarelor, asigurării calității și a calibrării.

Comunicarea riscului expunerii la radon și necesitățile de remediere a radonului în locuințe și clădiri publice constituie un moment important în prevenirea și diminuarea expunerii populației la radiații ionizante, inclusiv radon, ceea ce va conduce la implementarea strategiei sănătății publice.

Din partea Republicii Moldova a fost prezentată comunicarea: „Realizările curente în Republica Moldova privind monitorizarea radonului în încăperi și componentele principale ale mediului în contextul elaborării/implementării conceptului național de diminuare a expunerii populației la radon” (Bahnarel I., Corețchi L.). Au fost prezentate rezultatele cuantificării concentraţiilor de radon în interiorul locuinţelor de tip individual sau de tip bloc, unele încăperi ale localurilor instituţiilor de stat: instituţii medicale, arhive, laboratoare, depozite, precum şi în unele mine de extragere a pietrei şi galerii subterane din satele Cricova, Mileştii Mici şi mun. Chişinău, care constituie obiectivul principal în monitorizarea radonului pe teritoriul Moldovei.

Nesupravegherea nivelului de radon în încăperile de risc: locuinţele din zona de risc, adică la parter, locuirea în locuinţe fără fundament, activitatea muncitorilor din mine, unde sunt expuşi la concentraţii sporite de radon, ce contribuie la înrăutăţirea condiţiilor de muncă, condiţionează schimbarea pe viitor a indicilor generali şi profesionali ai morbidităţii, precum şi structura ei. De aceea, este necesar de a studia şi în continuare acţiunea radonului asupra organismului în diferite condiţii, aceasta fiind necesar pentru elaborarea măsurilor de diminuare a expunerii la radon şi luarea unor decizii, ce ar permite păstrarea şi fortificarea sănătăţii.

S-a discutat despre necesitatea stringentă a elaborării și implementării în Republica Moldova a Strategiei Naționale și a unui Plan de acțiuni în vederea monitorizării concentrațiilor de radon și a prevenirii/diminuării expunerii populației la radon.

Participanții (n=20) au lucrat în 2 grupuri pentru sinteza cunoștințelor obținute la atelier și au primit Certificat de participare.

Experții au vizitat Centrul de Radioprotecție, Laboratorul biodozimetrie și Agenția Națională de Reglementare a activităților Radiologice și Nucleare (întâlnire cu dl Ion Apostol).

 

Serviciul de presă şi relaţii cu publicul

Tel.: 022 574 700

Informaţii suplimentare

Tel.: 0 22574-706; 022574-635

 

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.