Vineri, 30.06.2017 , ora 15:00 , în sala nr. 1 a Centrului Național de Sănătate Publică, va avea loc ședința Seminarului științific profilul Igiena, care va examina și aproba teza de doctor în științe medicale a domnului Vîrlan Serghei la tema: “ESTIMAREA RISCULUI DE EXPUNERE A POPULAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA LA SURSELE NATURALE DE  RADIAŢII IONIZANTE”.      În perioada 1-31 mai 2017, în republică s-a desfășurat Lunarul național de profilaxie a bolilor diareice acute (BDA), intoxicațiilor alimentare și holerei.       În perioada 25 – 31 mai 2017, în republică au fost organizate și desfășurate acțiuni de comunicare, informare și educare în cadrul Zilei Mondiale fără Tutun! La  31 mai 2017 s-a înplinit exact un an de la intrarea în vigoare a articolului 26 al Legii 278 din 14.12.2007 privind controlul tutunului,  de implementare a prevederilor de interzicere a fumatului în toate spațiile publice închise și semiînchise, și la locurile de muncă. Scopul acestor prevederi legale este de a proteja sănătatea populației de efectele dăunătoare ale fumului de țigară.În Republica Moldova, în acest context, acțiunile de sensibilizare și comunicare în cadrul Zilei Mondiale fără Tutun s-au organizat și desfășurat sub sloganul „Moldova iese din fum. Un an de succese și provocări”.

Material informativ către desfășurarea Săptămânii Naționale fără alcool – 26 septembrie – 2 octombrie 2016

Consumul nociv de alcool are impact major asupra sănătății publice, generează costuri legate de asistența medicală, asigurarea de sănătate, de aplicare a legii și ordinii publice, la locurile de muncă, care, în consecinţă, negativ se răsfrânge asupra dezvoltării economice și societății în ansamblu. Astfel, în scopul creșterii nivelului de conștientizare a populaţiei asupra  riscului pentru sănătate a consumului de alcool și măsurilor de prevenire și reducere a consumului nociv de alcool, în perioada  26 septembrie – 2 octombrie 2016, în republică se va desfășura Săptămâna Naţională fără alcool.

Conform datelor diferitelor studii, alcoolul ucide 115.000 de persoane , în fiecare an, și este cauza principală a 7,4% dintre bolile și decesele premature, iar Uniunea Europeană (UE)  anual cheltuie 125 miliarde de EURO (echivalentul a 1,3% din PIB) din cauza accidentelor, crimelor, îmbolnăvirilor, rănirilor sau pierderii productivităţii muncii;. cauzează cca. 60.000  nașteri premature, 10.000 de decese, 2000 de crime; 9 milioane de copii trăiesc în familii afectate de consumul de alcool. La nivel global, consumul de alcool reprezintă al treilea factor de risc major pentru sănătate, existând și o variată gamă de probleme care pot avea un impact devastator asupra indivizilor și  familiile acestora ce pot afecta semnificativ viaţa comunităţii.

Alcoolul este unul dintre principalii factori care cauzează deces și incapacitate, situaţii care ar putea fi prevenite. Se invocă frecvent că, un consum moderat de alcool are unele beneficii asupra sănătăţii unor persoane, însă consecinţele nefaste sunt mult mai grave. Pe lângă faptul că este un drog care creează dependenţă, alcoolul cauzează aproximativ 60 de tipuri de boli și afecţiuni diferite, poate avea impact și asupra altor persoane decât cele care îl consumă, prin infracţiunile precum: violenţa domestică, destrămarea familiilor, accidentele de trafic și probleme la locul de muncă.

Consumul de alcool are consecințe sociale și de sănătate, inclusiv:

• intoxicație (beție), dependență;
• o cauză majoră a morții premature;
• leziuni intenționate și neintenționate;
• boli transmisibile și netransmisibile – cardiovasculare, ciroza hepatică, cancer, boli mintale;
• infecții cu transmitere sexuală, inclusiv infecția cu HIV.

Și mai grave, sunt riscurile consumului de alcool la tineri. Nu există un nivel de siguranţă privind consumul de alcool de către tineri, în special de către cei care nu au împlinit vârsta de 18 ani, deoarece creierul este în proces de dezvoltare până la vârsta de 24 de ani, iar consumul de alcool poate periclita sau întrerupe acest proces. Activitatea creierului scade ca urmare a consumului frecvent de alcool, și în cantităţi mari, se atestă probleme de învăţare, dacă încep consumul înainte de 16 ani prezintă un risc de patru ori mai mare de a deveni dependenţi de alcool la vârsta adultă. Cu cât Dacă o persoană începe cât mai devreme să consume alcool, cu atât este mai mare riscul să se confrunte cu probleme legate de consumul de alcool pe viitor.

În conformitate cu estimările Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova în 2015 a fost înregistrat un consum de 11,32 litri alcool pur pe cap de locuitor, inclusiv 2,11 litri alcool necontrolat, fiind totodată constatată creșterea ratei mortalității prin consum de alcool la 100 mii locuitori, de la 5,0 cazuri – 2014 la 5,8 în 2015.

În Republica Moldova cca. 40 persoane decedează anual în accidente rutiere, produse în stare de ebrietate, cca. 200 de persoane rămânând traumatizate și accidentate. Totodată, se atestă că din 72% femei care consumă alcool, cca. 52% sunt de vârstă fertilă și educă copii.

Consumul unei cantităţi mici de alcool (bere, vin, divin), de cca. 10 ml alcool pur, mărește riscul cancerului glandei mamare la femei; consumul în timpul sarcinii duce la un spectru larg de tulburări alcoolice la făt (STAF) și dizabilităţi asociate cu expunerea prenatala: de ordin fizic, mental, comportamental cu posibile urmări pe toată durata vieţii.

Multipli factori social-economici, psihologici, financiari, șomajul, neîncrederea în ziua de mâine, stresul social etc., toate au contribuit la majorarea numărului de persoane afectate de alcoolism cronic, cu afecţiuni hepatice, cardiovasculare, cerebro-vasculare etc., condiţionate de consumul abuziv de alcool.

Ce influențează consumul de alcool?

În scopul de a proiecta intervenții eficiente împotriva consumului nociv de alcool, este important să se înțeleagă factorii care au un impact asupra problemei. În multe culturi, consumul de alcool este înrădăcinat adesea în mediul social și cultural și este legat de aspecte pur personale, printre care se numără:

• vârsta, sexul, starea fiziologică și psihologică, gradul de conștientizare a efectelor negative ale consumului de alcool;
• sociale, valori economice și culturale, precum și norme ale familiei,

inclusiv acceptarea și aprobarea de model individual de consumat alcool;

accesibilitatea, disponibilitatea și acceptabilitatea consumului de alcool de către societate;
atribute socio-culturale de influență de grup la egal la egal, statutul personal și atitudinea societății față de consumul de alcool;
publicitatea consumului de alcool;
acțiunile juridice împotriva celor care cauzează daune în timp ce conduc sub influența alcoolului.

Grupurile vulnerabile la consumul nociv de alcool,  indivizii/grupurile la care se manifestă factorii predispozanţi ai consumului de alcool (factori de risc de ordin personal, familial, social):

– adolescenţi și tineri;

– cei cu istoric familial de consum și abuz de alcool;

– persoane cu comportament rebel, în căutare de senzaţii tari, comportament rezistent la autoritatea parentală/socială sau sentimente de vinovăţie sau eșec;

– persoanele cu afecţiuni psihice, precum deficitul de atenţie asociat cu hiperactivitate, tulburările de comportament, depresia cronică, represia (ascunderea anumitor sentimente), sindromul stresului post-traumatic, tulburările anxios depresive;

– cei cu o viaţă familială dezorganizată (conflicte sau abuzuri fizice sau sexuale, stres psihic intens);

– cei cu implicare parentală inadecvată (libertatea educaţională acordată de părinţi în ceea ce privește experimentarea consumului de alcool sau pedepsele excesive);

– persoane cu anturaj nepotrivit;

– femei gravide.

 

Strategiile de reducere a consumului nociv de alcool (la nivel central și local) sunt proiectate pentru a realiza mai multe obiective:

• Consolidarea promovării sănătății, prevenirii și educației pentru a crește sensibilizarea publicului și sporirii capacităţii indivizilor și comunității să participe la reducerea consecințelor negative ale consumului abuziv de alcool;
• Dezvoltarea și promovarea acțiunilor bazate pe comunitate, cu implicarea diferitelor părți interesate, cum ar fi lideri ai comunității, organizații religioase, instituțiile medicale, de educație, sănătate, ONG-uri;
• Reglementarea disponibilității alcoolului, în scopul de a controla consumul de alcool și accesibilitatea;
• Adoptarea de politici privind conducerea sub influența alcoolului pentru a reduce consecințele negative și accidentele rutiere;
• Consolidarea răspunsului sectorului de sănătate, prin implicarea și formarea profesioniștilor din domeniul sănătății în depistarea precoce a problemelor legate de consumul de alcool și prevenirea unor condiții mai grave.

În Republica Moldova, în proces de implementare se află Programul naţional privind controlul alcoolului pentru anii 2012-2020 (HG nr. 360 din 06.06.2012), cu obiective și ţinte concrete în prevenirea și reducerea efectelor negative ale consumului nociv de alcool asupra sănătăţii publice, stării sociale și economice prin promovarea de politici eficiente și măsuri inter-sectoriale la nivel naţional și local.

Realizarea, și impactul final al implementării Programului asupra sănătăţii publice, depind însă,  în mare măsură, de consolidarea eforturilor tuturor actorilor antrenați în executarea acţiunilor și monitorizare.

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.