Pe data de 18.04.2018, ora 15:00, în incinta Centrului Național de Sănătate Publică, etajul 1 va avea loc Seminarul știinţific de profil 331. Sănătate publică;  333. Sănătate ocupaţională şi biomedicină socială; Specialitatea: 331.02. Igienă; 331.04. Modul sănătos de viaţă şi educaţie pentru sănătate; 333.01. Igiena muncii. detalii >>>>>

La 24 martie 2018 este marcată Zua Mondială a tuberculozei cu genericul „Se caută: Lideri pentru o lume fără tuberculoză”

Ziua Mondială a Tuberculozei se consemnează pentru sporirea gradului de conștientizare a consecințelor devastatoare asupra sănătății, prejudiciilor sociale și economice întru intensificarea eforturilor în stoparea epidemiei globale de tuberculoză (TBC) .

În pofida unor progrese din ultimele decenii, tuberculoza rămâne un criminal infecțios de temut, revendicând peste 4500 vieți pe zi, la nivel global, iar tuberculoza multidrog-rezistentă (MDR-TB) devine o amenințare majoră a securității sănătății, diminuând șansele în lupta împotriva TBC.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), circa 10,4 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză în anul 2017, în anul 2016 au decedat peste 1,8 milioane persoane, s-au îmbolnăvit cca 1 milion și au decedat 250 mii de copii, inclusiv  cu TB asociată cu HIV.

 

Oricine poate contracta TB,  însă boala prosperă printre persoanele care trăiesc în sărăcie, comunități și grupuri marginalizate și alte grupuri vulnerabile care includ: migranții, refugiații, minoritățile etnice, minerii și alte persoane care lucrează și locuiesc în zone cu risc sporit, persoanele în vârstă, familii social-vulnerabile, cu mulți copii, etc.

Factori precum: malnutriția, sărăcia, salubritatea deficientă în combinație cu consumul de tutun și alcool, diabet zaharat – sporesc riscul și receptivitatea la TBC. Adesea, costurile mari asociate bolii, limitează accesul la serviciile medicale. Prin transmiterea tuberculozei multi-drog rezistente (MDR-TB) crește simțitor povara acesteia devenind un impediment la reducerea morbidității și mortalității prin TB.

Din aceste considerente, eradicarea epidemiei de TB până în 2030 se numără printre obiectivele de sănătate ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

În acest context, se încadrează și tema Zilei Mondiale a Tuberculozei din 24 martie 2018 – „Se caută: Lideri pentru o lume fără tuberculoză” și se axează pe fortificarea angajamentului de a pune capăt tuberculozei, nu numai la nivel politic cu șefii de stat și miniștrii sănătății, dar la toate nivelele: de la primari, guvernatori, parlamentari și lideri comunitari, până la persoanele afectate de tuberculoză, societatea civilă, medici sau asistente medicale, ONG-uri și alți parteneri. Astfel, cu toții pot deveni lideri ai eforturilor de a pune capăt TBC în propria lor muncă sau pe teren, iar acest eveniment oferă oportunitatea la nivel global de a mobiliza angajamentul politic și social pentru accelerarea progreselor în eliminarea bolii.

 

În Republica Moldova, în ultimi ani, se atestă o tendință de stabilizare a situației epidemiologice, însă morbiditatea prin tuberculoză în anul 2017 s-a menținut la nivel înalt: – 3358 de cazuri față de 3576 în 2016; incidența globală – 83,3 la 100 mii populație față de 88,6 în 2016; mortalitatea prin tuberculoză – 7.9 la 100 mii populație față de 9.4 în 2016 ( respectiv 321 și 372 decese). Actualmente doar 78 sută din bolnavii de tuberculoză sensibilă se tratează până la capăt, iar tratamentul  TB multidrog-rezistentă are rata de succes numai de doar 66 %.

 

Tuberculoza este cauzată de Mycobacterium tuberculosis și se răspândește de la o persoană la alta prin aer, afectează mai des plămânii. Însă boala este vindecabilă și poate fi prevenită. Bolnavii cu TB pulmonară dacă tușesc, strănută sau scuipă propulsează Mycobacterium tuberculosis  în aer, iar pentru ca o persoană să se infecteze e de ajuns să inhaleze doar câțiva dintre acești germeni. Astfel că, depistarea precoce și tratamentul bolnavilor, este o măsură esențială în prevenirea răspândirii TB.

Se estimează că cca un sfert din populația lumii au tuberculoză  latentă, dovadă că oamenii au fost infectați cu bacterii TB, dar nu sunt (încă) bolnavi și nu pot transmite boala. Însă, pe parcursul vieții, persoanele menționate au un risc de 5-15% de a se îmbolnăvi, iar cele cu  un sistem imun compromis – infectate cu HIV, malnutriți sau diabetici, care folosesc tutun, au totuși un risc mult mai mare de a se îmbolnăvi. La nivel mondial, 8% din cazurile de TB sunt atribuite fumatului.

 

Atunci când o persoană dezvoltă forma activă de tuberculoză, simptomele bolii, precum tusea cu sputa și ocazional cu sânge, dureri în piept, slăbiciune, scădere în greutate, febră și transpirații nocturne, pot fi nesemnificative timp de mai multe luni, iar aceasta duce la întârzieri în adresabilitate după asistență medicală și rezultă diseminării bacteriilor în mediu și altor oameni. Datele unor studii denotă că prin contact strâns, un bolnav ar putea infecta pe parcursul unui an până la 10-15 persoane.

Tuberculoza afectează, în cea mai mare parte, adulții în cei mai productivi ani, însă sunt expuse riscului toate grupurile de vârstă, mai ales în țările în curs de dezvoltare, unde sunt înregistrate peste 95% din toate cazurile și decesele provocate de TB la nivel global.

O probabilitate de 20 până la 30 de ori mai mare de a dezvolta TB activă au persoanele infectate cu HIV și, de asemenea,  un risc mai mare este la persoanele care suferă de alte afecțiuni care afectează sistemul imunitar.

TB afectează orice parte a lumii, însă cel mai mare număr de cazuri noi de tuberculoză au fost diagnosticate în 2016 în Asia – cu 45% și  în Africa – cu  25%,  iar 87% din cazurile noi fiind înregistrate în cele 30 de țări cu povară ridicată a tuberculozei, inclusiv în 7 din ele, precum India, Indonezia, China, Filipine, Pakistan, Nigeria și Africa de Sud – constituind 64% din totalul cazurilor noi de TB. Astfel, progresul global în prevenirea și îngrijirea TB, în mare măsură, depinde de progresele înregistrate în țările menționate.

Tuberculoza sensibilă la medicamente este tratată cu un curs standard de 6 luni cu 4 medicamente antimicrobiene, care sunt furnizate însoțite de informație, supraveghere și sprijin pacientului de către un lucrător medical sau un voluntar instruit. Fără acest sprijin, aderența la tratament poate fi dificilă și boala se poate răspândi. Marea majoritate a cazurilor de tuberculoză pot fi vindecate atunci când medicamentele sunt furnizate și luate în mod corespunzător. La nivel global, în perioada anilor 2000 – 2016, astfel au fost salvate cca 53 de milioane de vieți.

OMS denotă că HIV și TB formează o combinație letală – fiecare accelerează progresul celuilalt – iar în 2016 cca 400 mii de persoane au murit de TB asociată cu HIV, cca 40% din decesele în rândul persoanelor HIV pozitive au fost cauzate de TB. În rândul persoanelor HIV pozitive, dintre care 74% trăiau în Africa, au fost înregistrate în jur de 1,4 milioane de cazuri noi de tuberculoză.

Pentru reducerea deceselor, OMS recomandă o abordare bazată pe 12 componente a activităților de colaborare în domeniul TB-HIV, inclusiv acțiuni de prevenire și tratament al infecțiilor și bolilor.

Rezistența la medicamente este o mare provocare care apare atunci când medicamentele anti-TB sunt utilizate necorespunzător, prin prescrierea incorectă de către medici, medicamente de proastă calitate și pacienții care întrerup tratamentul prematur. MDR-TB este o forma a tuberculozei cauzată de bacterii rezistente la isoniazid si rifampicină – cele mai puternice medicamente anti-TB de prima linie.  Tuberculoza multidrog-rezistentă totuși  este tratabilă și curabilă prin utilizarea medicamentelor de linia a doua, însă opțiunile acestui tratament sunt limitate, deoarece necesită chimioterapie extinsă până la doi ani de tratament cu medicamente care sunt scumpe și toxice.

În unele cazuri, se poate dezvolta o rezistență și mai severă la medicamente (XDR-TB) care este o formă mai gravă de MDR-TB, cauzată de bacterii care nu răspund la cele mai eficiente medicamente anti-TB de linia a doua, lipsind adesea pacienții de alte opțiuni de tratament.

OMS estimează că MDR-TB este o criză a sănătății publice și o amenințare la adresa securității sănătății. În 2016 au existat: 600 000 de cazuri noi cu rezistență la rifampicină, inclusiv 490 000 MDR-TB; doar 54% din pacienții cu MDR-TB și 30% cu XDR-TB sunt tratați cu succes; a fost aprobată utilizarea unui regim de tratament scurt, standardizat pentru pacienții cu MDR-TB care nu sunt cauzate de tulpini rezistente la medicamente de a doua linie de TBC timp de 9-12 luni, fiind mult mai puțin costisitor decât tratamentul convențional pentru MDR-TB, care poate dura până la doi ani;  implementat un test rapid de diagnosticare pentru a identifica rapid pacienții în cauză; peste 35 de țări din Africa și Asia au demarat utilizarea de regimuri mai scurte de tratament al MDR-TB.

OMS urmărește 6 funcții de bază în abordarea tuberculozei: asigurarea conducerii globale în chestiuni critice pentru tuberculoză; elaborarea de politici, strategii și standarde bazate pe dovezi pentru prevenirea, tratarea și controlul tuberculozei și monitorizarea implementării acestora; acordarea de asistență tehnică statelor membre, catalizarea schimbării și construirea capacității de dezvoltare durabilă; monitorizarea situației globale a tuberculozei și măsurarea progresului în tratamentul, controlul și finanțarea tuberculozei; modelarea agendei de cercetare a tuberculozei și stimularea producerii, traducerii și diseminării cunoștințelor valoroase; facilitarea și angajarea în parteneriate pentru acțiuni împotriva tuberculozei.

Strategia de eliminare a tuberculozei, adoptată de Adunarea Mondială a Sănătății în mai 2014, reprezintă un model pentru țările în eliminarea epidemiei de tuberculoză prin scăderea numărului de decese, incidență și eliminarea costurilor imense. Acesta descrie obiectivele de impact globale pentru reducerea cu 90% a deceselor cu tuberculoză, reducerea cazurilor noi cu 80% între anii 2015 și 2030 și asigurarea faptului că nici o familie nu este împovărată de costuri imense datorate tuberculozei.

Eradicarea epidemiei de tuberculoză până în 2030 se numără printre obiectivele de sănătate ale noilor Obiective De Dezvoltare Durabilă adoptate. OMS a făcut un pas înainte și a stabilit un obiectiv de reducere cu 95% a deceselor și o scădere cu 90% a incidenței tuberculozei până în 2035, nivel similar cel actual al țărilor cu incidență scăzută a tuberculozei.

Șaptezeci de Obiective de Dezvoltare Durabilă au fost adoptate de statele membre ale ONU în septembrie 2015. Eradicarea tuberculozei este o țintă în cadrul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3 – “Asigurarea vieții sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți la toate vârstele”.

În Republica Moldova, în scopul reducerii poverii tuberculozei, inclusiv a tuberculozei rezistente la medicamente a fost aprobat Programul național de control al tuberculozei pentru anii 2016 – 2020, care prevede asigurarea accesului universal la servicii de prevenire, diagnostic și tratament de calitate și aplicarea intervențiilor strategice centrate pe pacient.

 

Serviciul informare și comunicare cu mass-media 022574700

Pentru mai multă informație, apelați la tel.: 022574593; 022572201; 022572204; 02257231

© 2018 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.