• La 10 octombrie 2017, este marcată Ziua Mondială a sănătății mintale. În acest an opiniei publice i se propune să conștientizeze  la tema: „Sănătatea mintală la locul de muncă” – sloganul evenimentului. Ritmul și natura muncii moderne  poate transforma locurile de muncă într-o sursă majoră de efort emoțional negativ, induce stresul profesional, conflictul de muncă-viață, hărțuirea și violența,  care ridică la costuri sociale foarte mari. În cazul depresiilor, devenite lider pe lista cauzelor de boli și dizabilități la nivel mondial, cei care suferă de ele sau de alte tulburări mintale, se pot simți incapabili să muncească sau devin mai puțin productivi.           Cultura locului de muncă, inclusiv bunele practici de management psihosocial, contribuie considerabil succesului economic și îmbunătățește sentimentul de bunăstare și satisfacția generală a angajaților, calitatea serviciilor și satisfacția ulterioară a clienților și, în final, crește gradul de cunoaștere, prestigiul organizației, al unităţii, firmei, etc.         În acest context, este în interesul organizațiilor, întreprinderilor, unităților și al societăţii în ansamblu – elaborarea inițiativelor de gestionare a sănătății angajaților cu programe de promovare a sănătății la locul de muncă şi strategii de îmbunătățire a sănătății lor.

„Îți ia un minut să schimbi o viață” – sub acest slogan se va desfășura Ziua Mondială de prevenție a suicidului din 10 septembrie 2017

suicid

În anul curent, se marchează a 15-a Zi Mondială de Prevenție a Suicidului, organizată la inițiativa Asociației Internaționale pentru Prevenirea Suicidului (IASP). Scopul desfășurării acestui eveniment se axează pe creșterea, în întreaga lume, a gradului de conștientizare a faptului că sinuciderea poate fi prevenită prin activități de îmbunătățire a educației referitoare la sinucidere, difuzarea informației privind conștientizarea factorilor suicidului, precum și de reducere a stigmatizării referitor sinuciderea, cu implicarea largă a societății pentru a sensibiliza publicul asupra nevoilor persoanelor cu risc de sinucidere, supraviețuitorilor, care au încercat să se sinucidă, precum și a persoanelor, care suferă în urma sinuciderii.

Se atestă, că anual peste 800.000 de persoane sfârșesc viața prin sinucidere, și de 25 de ori mai mulți încearcă prin acest mod să-și pună capăt zilelor – toate legate de diferite motive sau drame care au pus la îndoială valoarea vieții. Important că, fiecare dintre persoanele menționate fac parte dintr-o comunitate, au o rețea de prieteni, familie, colegi de muncă sau de studii, alții ar putea fi mai puțin conectați sau destul de izolați. Însă, indiferent de circumstanțe, comunitățile joacă un rol important în sprijinirea celor vulnerabili la acest fenomen.

Sloganul Zilei Mondiale de Prevenție a Suicidului din 2017 – „Îți ia un minut să schimbi o viață”, promovează însăși idea precum că un cuvânt bun de susținere și ascultare din partea noastră, din partea unui membru apropiat al familiei, al unui prieten sau chiar al unui om absolut străin, poate opri tragedia, poate schimba cursul vieții persoanei vulnerabile. Acest cuvânt bun, expus într-o manieră de compasiune și non-judecată, poate preveni fapta necugetată.

Însă, din păcate, pe de o parte, nimeni din cei cu riscul suicidului, de obicei, nu solicită o asemenea intervenție și, pe de altă parte – puțini sunt cei din jurul persoane vulnerabile care observă momentul  de cumpănă și intervin. Relevant de menționat, că doar manifestarea compasiunii, grijii și ascultarea unei păreri, lipsite de tenta de a-l pune pe om la zid și a-i citi morală, pot diminua stresul unei persoane care are o criză mentală sau emoțională la limită.

 

Rata globală anuală standardizată a suicidului se estimează la 10,7 cazuri la 100 000 de populație, mai ridicată fiind la persoanele  de/sau trecute de vârsta de 70 de ani. Totuși, în unele țări, cele mai înalte rate se atestă printre tineri, sinuciderea constituind, la persoanele tinere de 15-29 de ani, a doua cauză principală de deces la nivel global.

Prin sinucidere sfârșesc mai mulți bărbați decât femei – triplu în țările mai bogate, iar bărbații de 50 de ani, și cei trecuți de această vârstă, fiind cei mai vulnerabili. Adulții tineri, și femeile în vârstă, au rate de sinucidere mai mari în țările cu venituri mici și mijlocii, față de cei din țările cu venituri mari. Femeile, cu vârsta peste 70 de ani, sunt de două ori mai susceptibile de a muri prin sinucidere, decât femeile în vârstă de 15-29 ani.

Rata globală anuală standardizată a suicidului în Republica Moldova nu diferă de  cea înregistrată la nivel mondial. În anul 2016  au fost înregistrate 358 de cazuri de suicid,  față de 374 în anul 2015, inclusiv din ei copii, respectiv,  20 și 9 cazuri.

 

Cine este în pericol?

Factorii de risc pentru sinucidere includ bolile psihice și fizice, abuzul de alcool sau droguri, bolile cronice, stresul emoțional acut, violența, schimbarea bruscă și radicală a vieții unui individ, precum pierderea locului de muncă, separarea de un partener sau alte evenimente adverse, sau, în multe cazuri, o combinație a acestor factori. Deși problemele de sănătate mintală sunt dependente și variate în funcție de diverse contexte de viață, un rol deosebit de important îl au factorii statutului cultural și socio-economic. Impactul sinuciderii, atât asupra supraviețuitorilor, cât și a soților, părinților, copiilor, familiei, prietenilor, colegilor este semnificativ, atât imediat, cât și pe termen lung.

Cunoașterea celor mai frecvente metode suicidale utilizate – otrăvirii cu pesticide. strangularea și împușcarea – este importantă pentru a elabora strategii de prevenire prin restricționarea accesului la mijloace de sinucidere.

Sinuciderile pot fi prevenite. Strategiile multisectoriale cuprinzătoare pentru prevenirea sinuciderii sunt esențiale pentru reducerea sinuciderilor și pot avea un impact pozitiv asupra comunităților prin: promovarea sănătății și bunăstarea membrilor comunității;  împuternicirea comunităților să identifice și să faciliteze intervențiile; capacitatea de instruire din partea furnizorilor de asistență medicală la nivel local.

Există o serie de măsuri care pot fi luate la nivel de populație, sub-populație și la nivel individual pentru a preveni sinuciderea și tentativele de suicid. Acestea includ: reducerea accesului la mijloacele de sinucidere (de exemplu, pesticide, arme de foc, anumite medicamente); raportarea de către mass-media a cazurilor într-un mod responsabil; aplicarea politicilor pentru reducerea consumului nociv al alcoolului; identificarea precoce, tratamentul și îngrijirea persoanelor cu tulburări psihice și consum de substanțe, cu durere cronică și suferință emoțională acută; formarea lucrătorilor medicali nespecializați în evaluarea și gestionarea comportamentului suicidar; supravegherea persoanelor care au încercat să se sinucidă și oferirea sprijinului comunitar.

În 2013, Organizația Mondială a Sănătății a adoptat planul de acțiune pentru sănătatea mintală 2013-2020, în care evidențiază prioritatea prevenirii sinuciderii, ținta globală de reducere a ratei de sinucidere în țări cu 10 % până în 2020. În obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG) pentru anul 2030, sinuciderea este un indicator propus pentru obiectivul de sănătate 3.4, care constă în reducerea cu o treime a mortalității premature în urma bolilor netransmisibile prin prevenire, tratament și promovarea sănătății mintale și a bunăstării.

Important de reținut!

Cum identificăm o persoană cu comportament suicidal?

  1. Comportament retras, incapacitatea de a relaționa cu familia și prietenii.
  2. Boală psihică
  3. Alcoolism.
  4. Anxietate sau panică.
  5. Schimbarea personalității, manifestând iritabilitate, pesimism, depresie sau apatie.
  6. Schimbarea obiceiurilor de alimentație sau somn.
  7. Tentativă de sinucidere anterioară.
  8. Ura de sine, sentimentul de vinovăție, lipsă de valoare sau rușine.
  9. O pierdere recentă majoră – deces, divorț, separare etc.
  10. Istoria familială a sinuciderii.
  11. Dorința bruscă de a ordona afacerile personale, de a scrie o voință etc.
  12. Senzația de singurătate, neajutorare, lipsă de speranță.
  13. Sănătatea fizică precară.
  14. Menționarea repetată despre moarte sau sinucidere.

Atenție! Observând simptomele – premise menționate, oferiți minutul ce va schimba și salva o viață.

 

Serviciul de presă și relații cu publicul

Tel.: 022 574 700

Pentru mai multe detalii,

apelați la tel.:022574683;  022857201; 022857454; 069628900;

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.