La 10 octombrie 2017, este marcată Ziua Mondială a sănătății mintale. În acest an opiniei publice i se propune să conștientizeze  la tema: „Sănătatea mintală la locul de muncă” – sloganul evenimentului. Ritmul și natura muncii moderne  poate transforma locurile de muncă într-o sursă majoră de efort emoțional negativ, induce stresul profesional, conflictul de muncă-viață, hărțuirea și violența,  care ridică la costuri sociale foarte mari. În cazul depresiilor, devenite lider pe lista cauzelor de boli și dizabilități la nivel mondial, cei care suferă de ele sau de alte tulburări mintale, se pot simți incapabili să muncească sau devin mai puțin productivi.           Cultura locului de muncă, inclusiv bunele practici de management psihosocial, contribuie considerabil succesului economic și îmbunătățește sentimentul de bunăstare și satisfacția generală a angajaților, calitatea serviciilor și satisfacția ulterioară a clienților și, în final, crește gradul de cunoaștere, prestigiul organizației, al unităţii, firmei, etc.         În acest context, este în interesul organizațiilor, întreprinderilor, unităților și al societăţii în ansamblu – elaborarea inițiativelor de gestionare a sănătății angajaților cu programe de promovare a sănătății la locul de muncă şi strategii de îmbunătățire a sănătății lor.                                             În perioada  22-28 octombrie 2017, în republică se marchează Săptămâna Internațională de prevenire a intoxicațiilor cu plumb. Sloganul evenimentului: „Estimarea conținutului de plumb în factorii de mediu și organismul uman” vizează punerea unui accent special pe interzicerea plumbul din vopsea.Organismul uman este deosebit de receptiv la toxicitatea plumbului care afectează sistemul nervos central, cardiovascular, de reproducere și imun, creierul, rinichii, sângele. Expunerea la plumb în perioadă de graviditate sau în copilărie își poate pune amprenta pentru întreaga viață – tulburări de studiere și în abilități de coordonare, vizuale, spațiale și de vorbire; femeile gravide pot pierde sarcina, naște copil mort, prematur sau cu greutate mică și malformații.  În suportul autorităților și profesioniștilor din domeniul sănătății publice, OMS elaborează ghiduri de prevenire și gestionare a intoxicației cu plumb,  în aplicarea măsurilor de protejare a sănătății copiilor și adulților prin reducerea expunerii la plumb, îndeosebi prin interzicerea producerii, importului și/sau distribuirea vopselei ce conține compușii plumbului, ca sursă de pericol iminent.

În perioada 1-31 mai se desfășoară lunarul național de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicațiilor alimentare și holerei

11111 111

În republică se înregistrează anual cca. 18-20 mii cazuri de boli diareice acute (BDA), inclusiv cca.10 decese printre copiii sub vârsta de 5 ani şi adulţi. Copiii rămân a fi grupurile cele mai vulnerabile, fiind înregistrate cca. 60-75% din totalul BDA la copiii de 0-17 ani.

Relevant, că morbiditatea prin BDA la populaţia din mediul urban este de 1,8 ori mai sporită decât la cea rurală, anual fiind înregistrate izbucniri epidemice (până la 45 în ultimii ani) cu implicarea a 5-10 și chiar până la 300 bolnavi.

În continuare, datorită migraţiei intense, inclusiv în regiuni epidemiologic nefavorabile, în republică se menţine un risc înalt de apariţie a cazurilor locale şi de import a holerei și altor BDA. Totodată, situaţia se poate complica şi datorită contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise, nerespectării condițiilor igienice în locurile de educaţie/învăţământ, odihnă, muncă şi la domiciliu. BDA sunt boli social determinate, nivelul lor fiind un indicator indirect al stării socio-economice.

În grupul BDA sunt incluse un şir de patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral, precum holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza etc.

Semnele clinice ale acestui grup de infecții sunt diferite, dar sunt şi semne comune, inclusiv febră până la 40°C, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sânge, mucus, apos) cu frecvenţă până la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee etc. În unele cazuri, se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi, respectiv, şocul toxico-infecţios. La copii, mai ales cu vârsta până la 1 an de viaţă, semnele clinice se dezvoltă mai repede decât la adulţi, iar starea sănătăţii se poate agrava în timp scurt.

Perioada de incubaţie este perioada de la pătrunderea agentului etiologic în organismul uman până la dezvoltarea semnelor clinice; la diferite forme nozologice această perioadă diferă de la 30 minute până la 3-7 zile; la yersinioză, febra tifoidă – până la 3 săptămâni.

În republică creşterea sezonieră a morbidităţii prin BDA se atestă în perioada caldă a anului – lunile iunie-septembrie.

Omul se poate infecta pe cale alimentară (prin produse alimentare contaminate), habituală (cu obiecte de uz personal și mâinile contaminate) şi hidrică (cu apa potabilă contaminată), respectiv şi măsurile profilactice sunt orientate spre întreruperea mecanismului de transmitere a infecţiilor date. La unele nozologii (infecția rotavirală) se realizează și calea aerogenă de transmitere.

Sursa de infecţie pentru o parte din BDA (dizenterie, infecţia rotavirală, febra tifoidă etc.) este numai omul. Pentru alt grup de boli, precum salmoneloza, yersinioza, febra paratifoidă B şi C etc., drept surse de infecţie pot apare de asemenea animalele, păsările, rozătoarele.

Răspândirea agenţilor cauzali ai BDA în mediul înconjurător este ubicuitară (se găsește peste tot în natură), astfel putem contacta cu agenţii cauzali ai BDA în diferite locuri: transport, instituţii publice, în locuri de educaţie, instruire, muncă, odihnă etc. Studiile efectuate au demonstrat afectarea imensă cu bacterii a butoanelor ascensoarelor, mânerelor de la uşă, scaunelor de toaletă în WC.

Indicele morbidității prin BDA în republică (inclusiv raioanele de Est) în anul 2016 a constituit 470,2 cazuri la 100 mii populație. Din anul 2001 nu au fost înregistrate cazuri de holeră. Morbiditatea sumară prin BDA, în anul 2016, similar anilor precedenţi, a fost determinată de cota înaltă (67%) a copiilor în vârstă de până la 17 ani, inclusiv în 55% cazuri constituind copii până la 2 ani; în 16% – copii până la 1 an. Afectarea înaltă se datorează carenţelor în organizarea și respectarea condiţiilor de pregătire a alimentelor pentru copii în condiţii casnice, încălcării regulilor de igienă personală și persistenței deficienţelor în instruirea igienică în rândul femeilor gravide.

Pentru prevenirea BDA, îndeosebi la copii, este necesar de a respecta cu strictețe următoarele reguli:

  • alăptarea naturală a copiilor mici în termen cât mai îndelungat;
  • imunizarea copiilor contra infecției rotavirale;
  • spălarea pe mâini cu săpun după veceu şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor, controlaţi acest lucru la copii;
  • spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
  • excluderea din alimentaţie a produsele alimentare uşor alterabile cu termen expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);
  • evitarea procurării produselor alimentare în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare;
  • curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi a inventarului (cuţite, platouri etc.) folosit la prepararea bucatelor;
  • plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata şi materiei prime în frigider;
  • folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranşarea produselor gata şi materiei prime;
  • respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenul de păstrare;
  • prevenirea pătrunderii, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor.

La organizarea diferitor festivităţi se interzice:

  • organizarea lor în localuri unde lipsesc condiţii elementare de igienă (spălare pe mâini, WC, seturi suficiente de veselă de bucătărie, capacităţi limitate de operare și păstrare a produselor alimentare etc.);
  • prepararea bucatelor cu 2-3 zile înainte de festivitate;
  • folosirea ouălor, inclusiv de gâscă şi raţe pentru pregătirea cremelor şi dulciurilor fără prelucrare termică;
  • implicarea în procesul pregătirii bucatelor a persoanelor cu febră, semne clinice de BDA şi alte maladii infecţioase.

În cazul plecării peste hotarele ţării pe un timp îndelungat sunt necesare:

  • respectarea permanentă a regulilor de igienă personală;
  • evitarea consumului de apă, gheaţă sau produse alimentare dacă nu sunteţi siguri că ele sunt inofensive.

În cazul apariţiei semnelor clinice de BDA nu se permite autotratamentul, mai ales dacă simptoamele se dezvoltă la copii. Recomandarea de bâză este consultarea de urgenţă la medicul de familie pentru prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat în scopul evitării consecinţelor nedorite.

 

Serviciul de presă și relații cu publicul 022574700

Pentru mai multe informații apelați la tel: 022574702; 022574503

 

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.