La 10 octombrie 2017, este marcată Ziua Mondială a sănătății mintale. În acest an opiniei publice i se propune să conștientizeze  la tema: „Sănătatea mintală la locul de muncă” – sloganul evenimentului. Ritmul și natura muncii moderne  poate transforma locurile de muncă într-o sursă majoră de efort emoțional negativ, induce stresul profesional, conflictul de muncă-viață, hărțuirea și violența,  care ridică la costuri sociale foarte mari. În cazul depresiilor, devenite lider pe lista cauzelor de boli și dizabilități la nivel mondial, cei care suferă de ele sau de alte tulburări mintale, se pot simți incapabili să muncească sau devin mai puțin productivi.           Cultura locului de muncă, inclusiv bunele practici de management psihosocial, contribuie considerabil succesului economic și îmbunătățește sentimentul de bunăstare și satisfacția generală a angajaților, calitatea serviciilor și satisfacția ulterioară a clienților și, în final, crește gradul de cunoaștere, prestigiul organizației, al unităţii, firmei, etc.         În acest context, este în interesul organizațiilor, întreprinderilor, unităților și al societăţii în ansamblu – elaborarea inițiativelor de gestionare a sănătății angajaților cu programe de promovare a sănătății la locul de muncă şi strategii de îmbunătățire a sănătății lor.                                             În perioada  22-28 octombrie 2017, în republică se marchează Săptămâna Internațională de prevenire a intoxicațiilor cu plumb. Sloganul evenimentului: „Estimarea conținutului de plumb în factorii de mediu și organismul uman” vizează punerea unui accent special pe interzicerea plumbul din vopsea.Organismul uman este deosebit de receptiv la toxicitatea plumbului care afectează sistemul nervos central, cardiovascular, de reproducere și imun, creierul, rinichii, sângele. Expunerea la plumb în perioadă de graviditate sau în copilărie își poate pune amprenta pentru întreaga viață – tulburări de studiere și în abilități de coordonare, vizuale, spațiale și de vorbire; femeile gravide pot pierde sarcina, naște copil mort, prematur sau cu greutate mică și malformații.  În suportul autorităților și profesioniștilor din domeniul sănătății publice, OMS elaborează ghiduri de prevenire și gestionare a intoxicației cu plumb,  în aplicarea măsurilor de protejare a sănătății copiilor și adulților prin reducerea expunerii la plumb, îndeosebi prin interzicerea producerii, importului și/sau distribuirea vopselei ce conține compușii plumbului, ca sursă de pericol iminent.

„Elimină hepatita!” Pe 28 iulie 2017 este marcată Ziua Mondială a Hepatitei

hepatita

Ziua Mondială a Hepatitei – 28 iulie 2017 este o oportunitate de a suplimenta eforturile de implementare a Primei Strategii Globale a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind hepatita virală pentru anii 2016-2021 și de a susține statele membre să atingă obiectivul final – eliminarea hepatitei.

Potrivit estimărilor OMS, în anul 2015, 325 milioane de persoane sufereau de hepatită virală cronică, alte 1,34  milioane au decedat din cauza hepatitelor B și C. Povară globală a infecției hepatice cronice o dețin 28 de țări, dintre care în 11 țări povara este de aproape de 50% și 17 țări au o prevalență sporită.

  Conform criteriilor OMS Republica Moldova poate fi calificată ca zonă cu endemicitate medie privind hepatita virală B (frecvenţa decelării AgHBs variază în jur de 2-7 %, riscul de infectare pe parcursul vieţii este de 20-60 %). În republică indicele morbidităţii prin hepatita virală B acută s-a redus de la 15,88 la 100 mii populaţie în anul 2001 până la 0,65 în anul 2016, respectiv, prin hepatita virală C acută de la 3,39 până la 1,22, prin hepatita virală D – de la 1,47 până la 0,07, dar aceștia depăşesc indicii ţărilor europene.

 În scopul reducerii în continuare a morbidităţii prin hepatitele virale B, C şi D acute, cronice și ciroze, și minimizării consecințelor socioeconomice, guvernul pe 17 mai 2017 a aprobat Programul Național de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2017-2021. Astfel se realizează măsuri profilactice nespecifice în instituţiile medicale şi nemedicale, în condiţii de habitat; de depistare precoce a bolnavilor cu hepatite virale acute şi cronice, ciroze hepatice virale şi cancer primar hepatic și supravegherea medicală cu examenul de laborator al celor care au contactat cu focarele; examinarea de laborator a contingentelor cu risc sporit de infectare pentru depistarea markerilor viruşilor hepatitelor virale; asigurarea sterilizării garantate a instrumentarului şi echipamentului medical în instituţiile medico-sanitare publice; asigurarea securității hemotransfuzionale, supravegherea curentă a instituţiilor paramedicale (frizerii, cabinete cosmetice, de manichiură, pedichiură).

Populația republicii beneficiază de vaccinare împotriva hepatitei virale B. Vaccinarea este accesibilă, gratuită si inclusă în Programul Național de imunizări. Acoperirea vaccinală împotriva HVB a persoanelor cu risc sporit de infectare a crescut, inclusiv cu I doză de vaccin de la 76,67% în a.2015 – la 87,24 % în 2016, cu 2 doze de la 78,78% – la 81,34 %, cu 3 doze de la 77,43 % la 81,41, respectiv.

 Genericul imperativ:  „Elimină hepatita!”, pentru Ziua Mondială a Hepatitei din 28 iulie 2017 prevede o serie de acţiuni cu implicarea activă a lucrătorilor instituţiilor medico-sanitare republicane/municipale/raionale, ai Centrelor de Sănătate Publică municipale şi raionale, ce ţin de sensibilizarea populaţiei privind prevenirea hepatitelor virale: discuţii publice, instruiri, emisiuni radio şi TV, informaţii în presă, inclusiv resurse internet, evenimente în comunitate etc.

 Mesajele-cheie ale Zilei Mondiale a Hepatitei 2017:

Hepatita virală este o problemă globală majoră de sănătate și are nevoie de un răspuns urgent.

La nivel global, în 2015 aproximativ 257 milioane de persoane trăiau cu hepatita virală B, iar 71 milioane de persoane trăiau cu hepatita virală C.

Extrem de puține persoane cu hepatite virale B și C au accesat testarea și tratamentul, în special în țările cu venituri mici și medii.

Până la sfârșitul anului 2015, doar 9 % dintre persoanele cu hepatită virală B și 20 % din persoanele cu hepatită virală C au fost testate și diagnosticate. Dintre persoanele diagnosticate cu hepatită virală B 8 % (1,7 milioane) se aflau în tratament și 7 % dintre persoanele diagnosticate cu hepatită virală C (1,1 milioane) au inițiat tratamentul în 2015.

Obiectivele globale pentru anul 2030 sunt: testarea a 90 % dintre persoanele având hepatită virală B și C și asigurarea aflării în tratament a 80 % dintre pacienții eligibili.

Hepatita virală a cauzat 1,34 milioane de decese în 2015. Decesele hepatice sunt în creștere comparabil cu decesele cauzate de TBC și cele cauzate de HIV.

Continuă să fie înregistrate cazuri noi de hepatită virală, majoritar de hepatită virală C.

Numărul copiilor sub cinci ani cu hepatita virală B cronică s-a redus de la 4,7 %  – înainte de introducerea vaccinării împotriva hepatitei virale B — la 1,3% în 2015. Vaccinul împotriva hepatitei virale B previne infectarea aproximativ a 4,5 milioane de copii anual. Totodată, în 2015 – 1,75 milioane de adulți au fost infectați cu virusul hepatitei C, în mare parte datorită consumului de droguri prin injectare și injecțiilor nesigure în locurile de acordare a asistenței medicale din anumite țări.

Realizarea obiectivului – eliminarea hepatitei către 2030 nu este prea ambițios; Inspiră optimism rapoartele din 28 de țări care și-au trasat sarcini mari.

OMS atestă că în 28 de țări în pofida multor provocări, efortul global de a elimina hepatita câștigă teren.

Extinderea cunoștințelor publicului privind riscul de infectare cu hepatitele virale, informarea populației despre hepatitele virale, îndemnarea să se testeze la hepatitele virale pentru a cunoaște statutul și adresare pentru tratament, ne vor apropia de dezideratul „Elimină hepatita!”

Serviciul de presă și relații cu publicul CNSP

Tel.: 022 374 273

Pentru detaliere contactați

tel.: 022 574-503; 022 72-96-11

 

 

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.