Comunicat informativ privind profilaxia antraxului

antrax
    Antraxul (dalac, cărbune, bubă neagră) este o maladie extrem de contagioasă, comună animalelor şi oamenilor. Infecţia este provocată de un bacil, care în mediul înconjurător se transformă în spori – o formă de supravieţuire a acestui microb, ce-i conferă o rezistenţă înaltă la acţiunea factorilor mediului extern (la acţiunea directă a razelor solare, a substanţelor dezinfectante). Bacilul în formă de spori suportă prelucrarea termică îndelungată (fierberea îl distruge numai după 30 de minute), sterilizarea după 3 ore, autoclavarea – peste 5 minute.

   Cele menţionate implică agentul cauzal al antraxului în existenţa focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat ), în care sporii persistă zeci de ani în cimitire şi locuri de îngropare a animalelor bolnave, inclusiv de antrax, şi utilizarea lui în terorismul biologic.
Şi în Republica Moldova, în legătură cu nivelul înalt al morbidităţii la animale în trecut, înhumarea necontrolată a animalelor pierite de antrax, există la momentul actual multiple focare telurice de unde, mai ales în timpul ploilor abundente, bacilul este diseminat pe păşuni, în apele râurilor, care ulterior prezintă pericol de infectare pentru animale şi om.
De obicei, animalele erbivore (vitele cornute mari şi mici, caii, porcinele) se molipsesc prin intermediul furajelor şi apei poluate cu microbi, iar boala se manifestă în formă gravă şi, de regulă, cu sfârşit letal. Este important de cunoscut că molipsitoare sunt toate organele şi ţesuturile, inclusiv pielea, lâna, oasele, coarnele şi copitele animalului bolnav sau pierit de această boală.
Omul se molipseşte de antrax la îngrijirea animalelor bolnave, sacrificarea şi tranşarea cărnii, prelucrarea pielii şi lânii, în timpul prelucrării solului contaminat în focare necunoscute. Agentul cauzal al antraxului, de obicei, pătrunde în organismul uman prin tegumentele lezate – zgârieturi neînsemnate ale pielii, dar poate pătrunde şi prin inhalarea aerului ce conţine spori sau în cazul folosirii cărnii de la animalul bolnav. Infectarea de la om la om este posibilă, dar practic nu se înregistrează.
La om, din momentul infectării şi până la apariţia manifestărilor clinice durează 2-3 zile, cu limite între 1-14 zile. Boala se prezintă sub două forme: antrax (cărbune) extern (cutanat) şi antrax intern (pulmonar, digestiv, meningian).antrax
Forma cutanată, mai frecvent întâlnită în 90-95% de cazuri se manifestă prin apariţia la locul pătrunderii microbului (mai frecvent pe mâini) a unei pete eritematoase, care rapid se transformă în bulă cu conţinut sero-hemoragic. Temperatura corpului creşte până la 39-400C. Peste 1-2 zile bula se transformă într-o ulceraţie cu margini proeminente, ce se acoperă cu o crustă brună-neagră, asemănătoare cu cărbunele, însoţită de edem pronunţat al pielii adiacente. Peste 2-3 săptămâni ulceraţia se cicatrizează. Antraxul cutanat netratat dă o fatalitate de 5-20%.
Antraxul (cărbunele) pulmonar se manifestă ca o pneumonie severă, însoţită de febră înaltă, pleurezie hemoragică, tusă cu spută sangvinolentă, cu sfârşit letal în 2-3 zile.
Cărbunele digestiv, cu localizare intestinală, se manifestă ca o enterocolită acută, cu scaune sangvinolente, dureri abdominale violente, febră înaltă, stare toxică, sfârşitul fatal fiind frecvent.
Toate formele de antrax se pot complica cu asocierea stării septice, care rapid duce la decesul bolnavului. De aceea nu se permite tratamentul de sine stătător, fără supravegherea şi controlul medicului.
Măsurile de bază în vederea preîntâmpinării infectării oamenilor prin antrax fac parte din complexul de măsuri de profilaxie a bolii la animalele agricole. Diagnosticul precoce al cazurilor de boală apărute la animale, cu efectuarea ulterioară a măsurilor respective printre persoanele contactate cu animalul bolnav, previn îmbolnăvirile posibile.
Profilaxia antraxului la animale prevede vaccinarea lor, care se efectuează gratis anual de către specialiştii veterinari.
În cazul îmbolnăvirii animalului este necesar ca stăpânul să se adreseze urgent la specialistul veterinar. Nici într-un caz nu se permite sacrificarea forţată a animalelor bolnave fără permisiunea lucrătorului veterinar. Carnea animalelor bolnave nici de cum nu va fi întrebuinţată în alimentaţie sau comercializată.
În scopul profilaxiei antraxului la om, al altor boli comune animalelor şi omului se recomandă procurarea cărnii şi a produselor din carne doar din pieţele autorizate, unde carnea trece un control respectiv.
Antraxul este o boală extrem de periculoasă, însă pe deplin prevenibilă.

Serviciul de presă şi relaţii cu publicul
022574700
Pentru mai multe detalii
contactaţi: 022574582; 022574584

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.