La 12 noiembrie 2017 este marcată Ziua Mondială a pneumoniei cu genericul „Stopați pneumonia: investiți în sănătatea copiilor”.                  La 14 noiembrie 2017 este marcată Ziua Mondială a diabetului cu genericul „Femeile și diabetul – dreptul nostru la un viitor sănătos”.                   La 15 noiembrie 2017 vor fi desfășurate acțiuni de comunicare în cadrul Zilei Mondiale a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC) cu genericul “Multe aspecte ale BPOC”. Scopul OMS țintește spre sensibilizarea publicului cu privire la epidemia globală a bolilor netransmisibile; crearea mediilor mai sănătoase, în special pentru populațiile sărace și dezavantajate; reducerea factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, cum ar fi fumatul tutunului și expunerea la fumatul pasiv, poluarea aerului interior și exterior, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică; îmbunătățirea accesului la terapii eficiente pentru persoanele cu BPOC; prevenirea deceselor premature și a dizabilităților care pot fi evitate de la bolile majore netransmisibile.                La 16 noiembrie, în cadrul Zilei Naționale de renunțare la fumat cu genericul Renunțați la fumat, faceți aerul mai curat“, vor fi organizate acțiuni de comunicare, informare și sensibilizare a publicului în privința pericolului pe care îl prezintă bolile cauzate de fumat. Conducătorii instituțiilor medico-sanitare, în colaborare cu mijloacele media, instituțiile de educație, autoritățile publice, ONG-urile, inclusiv familiile, vor organiza discuții publice și individuale, lecții deschise, lecturi, emisiuni radio și TV, informații în presă în scopul sensibilizării populației privind riscurile fumatului pentru sănătate, și necesitatea renunțării la fumat.       La 19 noiembrie vor fi organizate și desfășurate acțiuni în cadrul Zilei Mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere cu genericul “Obiectivul către 2020: reducerea accidentelor rutiere și traumatismelor grave cu 50%”

Atenţie! Cum prevenim intoxicaţiile cu gazul de cahlă

Sezonul rece aduce pe lângă frumuseţea zăpezii şi a sărbătorilor de iarna o serie de evenimente neplăcute, care se repetă în fiecare an. Este vorba despre intoxicaţiile cu monoxid de carbon, care provin în cea mai mare parte de la diferitele tipuri de dispozitive de încălzire care folosesc arderea. Dacă în încăperi se acumulează o cantitate prea mare de monoxid de carbon, acesta poate deveni mortal.

Atenţie la sursele de monoxid de carbon (CO sau gazul de cahlă), care pot fi:

– uzuale de încălzire pe bază de gaz, lemne sau sobe pe cărbune;
– gazele de maşină (eşapament);
– gazele emise de aparatura casnică;
– rulote propulsate pe bază de propan, maşini de lustruit gheaţa şi alte echipamente de lucru;
– fumul de la maşini sau clădiri în flăcări.

Simptomele intoxicaţiei apar în funcţie de concentraţia gazului acumulat în încăperi sau mediul ambiant, şi de durata expunerii, ceea ce se poate manifesta în felul următor:

*  iniţial apar dureri de cap, ameţeli, greaţă, slăbiciune, iritabilitate, zgomot în urechi, tulburări de vedere, dificultăţi de concentrare, scăderea capacităţii de judecată şi acţiune (fără ca persoana afectată să realizeze), confuzie;
*  starea de somnolenţă inexplicabilă rămâne a fi unul din primele simptome relevante ale intoxicaţiei cu monoxid de carbon sau gazul de cahlă;
*  specific, că la copii pot apărea dureri abdominale şi diareea, iar dacă nu se intervine în timp util şi prompt se dezvoltă coma şi survine decesul copilului.

Îngrijorează, că în anul 2016, în Republica Moldova au fost înregistrate circa 400 cazuri de intoxicații acute neprofesionale cu monoxid de carbon, inclusiv cu afectarea a 22 copii, şi decesul a 30 persoane. O sporire a numărului de intoxicaţii cu monoxid de carbon, până la 31 cazuri s-a atestat în luna decembrie, inclusiv 16 persoane de vârstă activă şi 4 peste 65 de ani.

Reţineţi! Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu monoxid de carbon trebuie cunoscute şi realizate următoarele măsuri:

*  Sursele de încălzire, şemineurile şi dispozitivele de aerisire trebuie verificate anual;
*  Toate sursele, aparatele de încălzire trebuie să funcţioneze optim, să deţină dispozitive funcţionale de aerisire pentru a îndepărta gazele acumulate în spațiile închise;
*  Sursele de încălzire, şemineurile şi dispozitivele de aerisire trebuie verificate dacă au acumulări de funingine, rugină, murdărie, blocaj sau eroziuni, care trebuie imediat înlăturate;
*  Sobele trebuie să fie utilizate corect;
*  Nu se admite folosirea petrolului sau propanului în sistemele de încălzire în spaţiile închise, spre exemplu în rulotele de vacanţă, trailere sau corturi;
*  Nu se admite utilizarea aragazului din bucătărie pentru încălzirea locuinţei, în special a cuptoarelor cu gaz;
*  Nu se închide locul unde se ard lemne sau hârtie, înainte ca focul să fie stins complet;

Intoxicaţiile cu gazele de eşapament ale maşinii pot fi prevenite prin:

*  Evitarea staţionării într-o maşină parcată, cu geamurile închise şi motorul pornit;
*  Evitarea staţionării într-o încăpere închisă sau în garaj, cu motorul pornit chiar dacă uşile garajului sunt deschise;

Serviciul de presă şi relaţii cu publicul
(022) 574700

Pentru mai multe detalii,  contactaţi la tel.: (022)574678

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.