La 12 noiembrie 2017 este marcată Ziua Mondială a pneumoniei cu genericul „Stopați pneumonia: investiți în sănătatea copiilor”.                  La 14 noiembrie 2017 este marcată Ziua Mondială a diabetului cu genericul „Femeile și diabetul – dreptul nostru la un viitor sănătos”.                   La 15 noiembrie 2017 vor fi desfășurate acțiuni de comunicare în cadrul Zilei Mondiale a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC) cu genericul “Multe aspecte ale BPOC”. Scopul OMS țintește spre sensibilizarea publicului cu privire la epidemia globală a bolilor netransmisibile; crearea mediilor mai sănătoase, în special pentru populațiile sărace și dezavantajate; reducerea factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, cum ar fi fumatul tutunului și expunerea la fumatul pasiv, poluarea aerului interior și exterior, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică; îmbunătățirea accesului la terapii eficiente pentru persoanele cu BPOC; prevenirea deceselor premature și a dizabilităților care pot fi evitate de la bolile majore netransmisibile.                La 16 noiembrie, în cadrul Zilei Naționale de renunțare la fumat cu genericul Renunțați la fumat, faceți aerul mai curat“, vor fi organizate acțiuni de comunicare, informare și sensibilizare a publicului în privința pericolului pe care îl prezintă bolile cauzate de fumat. Conducătorii instituțiilor medico-sanitare, în colaborare cu mijloacele media, instituțiile de educație, autoritățile publice, ONG-urile, inclusiv familiile, vor organiza discuții publice și individuale, lecții deschise, lecturi, emisiuni radio și TV, informații în presă în scopul sensibilizării populației privind riscurile fumatului pentru sănătate, și necesitatea renunțării la fumat.       La 19 noiembrie vor fi organizate și desfășurate acțiuni în cadrul Zilei Mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere cu genericul “Obiectivul către 2020: reducerea accidentelor rutiere și traumatismelor grave cu 50%”

Aspecte, privind supravegherea epidemiologică și diagnosticul unor infecții de origine zoonotică,  abordate în atelierul de lucru

Conform Dispoziției Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecţiei Sociale nr.647d din 10.10.2017, în scopul  sporirii vigilenței și actualizării cunoștințelor medicilor epidemiologi din CSP și infecționiști din spitalele teritoriale, în incinta Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP) la 26 octombrie 2017 şi-a desfășurat lucrările atelierul în domeniul supravegherii epidemiologice și diagnosticul unor infecții de origine zoonotică.

La deschiderea atelierului, dl Nicolae Furtună, adjunct al directorului CNSP a accentuat, că deși infecțiile zooantroponoze se înregistrează sporadic, ele totuși au un grad major de semnificație în aspect socio-economic, deoarece unele din ele condiționează decesul bolnavilor (rabia), iar altele – manifestări clinice grave, afectări poliorganice și complicații. Unii  din agenţii cauzali ai acestor infecții ar putea fi folosiţi în calitate de armă biologică – antraxului, tularemiei, febrei Q.

atelieratelier1.png

Specialiștii Centrului supravegherea și controlul bolilor transmisibile și securitate biologică (CSCBT și SB) al CNSP: dna Natalia Caterinciuc, șef subdiviziune, și dl Arcadie Guțu, medic epidemiolog au trecut în revistă situația epidemiologică la infecțiile de origine zoonotică, specificat deficiențele în supravegherea acestora și expus un șir de propuneri întru ameliorarea activităților de supraveghere, control și răspuns provocărilor la acest compartiment de activitate.

atelatel 7

 atelier2atel 4

Reprezentanții USMF „Nicolae Testemițanu” și SCBI „Toma Ciorbă”, d-nii Victor Pîntea, profesor universitar, Liviu Iarovoi, conferențiar universitar, dna Mirabela Maximciuc, asistent universitar, dl Ion Chiriac, medic infecționist, au oferit prezentări detaliate privind manifestările clinice, îndeosebi oportunitățile de diagnostic precoce a antraxului, leptospirozei, tularemiei, infecției cu virusul West Nile, febrei hemoragice cu sindrom renal, febrei Q și encefalitei acariene. Concomitent, au menționat despre importanța colectării anamnezei epidemiologice, consultului pacienţilor la medicul infecţionist, prescrierii investigaţiilor respective de laborator în depistarea precoce, şi mai deplină, în cazul eventualilor pacienți cu astfel de afecțiuni.

Biologul CSBT și SB, dna Victoria Burlacu a accentuat asupra rolului cercetărilor ecologice a rezervorilor și vectorilor infecțiilor zoonotice ca element de bază în supravegherea epizootologică a teritoriului și a identificării precoce a posibilelor pericole pentru sănătatea publică.

Situația actuală în diagnosticul de laborator a infecțiilor de origine zoonotică, și propunerile de rigoare în perfecționarea activităților în acest domeniu, au fost prezentate de medicul bacteriolog, dna Daria Antonov.

Relevant, că dl Nicolae Furtună, moderatorul atelierului, pe parcursul desfășurării lucrărilor a intervenit cu numeroase sugestii, precizări, atenționări și recomandări utile, inclusiv referitor organizării în teritorii a atelierelor similare, cu convocarea și participarea largă a medicilor de familie şi altor specialişti la care se pot adresa pacienţi cu afecțiuni ce nu ar exclud infecţiile de origine zoonotică.

La finalizarea lucrărilor, participanților la atelier le-au fost înmânat certificatele respective cu acordarea creditelor de educație medicală continuă.

Serviciul de presă şi relaţii cu publicul 022 574 700

Pentru informaţii suplimentare, apelați la tel.: 022 574 702; 022574503

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.