La 12 noiembrie 2017 este marcată Ziua Mondială a pneumoniei cu genericul „Stopați pneumonia: investiți în sănătatea copiilor”.                  La 14 noiembrie 2017 este marcată Ziua Mondială a diabetului cu genericul „Femeile și diabetul – dreptul nostru la un viitor sănătos”.                   La 15 noiembrie 2017 vor fi desfășurate acțiuni de comunicare în cadrul Zilei Mondiale a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC) cu genericul “Multe aspecte ale BPOC”. Scopul OMS țintește spre sensibilizarea publicului cu privire la epidemia globală a bolilor netransmisibile; crearea mediilor mai sănătoase, în special pentru populațiile sărace și dezavantajate; reducerea factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, cum ar fi fumatul tutunului și expunerea la fumatul pasiv, poluarea aerului interior și exterior, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică; îmbunătățirea accesului la terapii eficiente pentru persoanele cu BPOC; prevenirea deceselor premature și a dizabilităților care pot fi evitate de la bolile majore netransmisibile.                La 16 noiembrie, în cadrul Zilei Naționale de renunțare la fumat cu genericul Renunțați la fumat, faceți aerul mai curat“, vor fi organizate acțiuni de comunicare, informare și sensibilizare a publicului în privința pericolului pe care îl prezintă bolile cauzate de fumat. Conducătorii instituțiilor medico-sanitare, în colaborare cu mijloacele media, instituțiile de educație, autoritățile publice, ONG-urile, inclusiv familiile, vor organiza discuții publice și individuale, lecții deschise, lecturi, emisiuni radio și TV, informații în presă în scopul sensibilizării populației privind riscurile fumatului pentru sănătate, și necesitatea renunțării la fumat.       La 19 noiembrie vor fi organizate și desfășurate acțiuni în cadrul Zilei Mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere cu genericul “Obiectivul către 2020: reducerea accidentelor rutiere și traumatismelor grave cu 50%”

Anual, în luna mai se desfăşoară Lunarul de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei

În Republica Moldova anual se înregistrează cca. 18-20 mii cazuri de BDA, inclusiv până la 10 decese printre copiii sub vârsta 5 ani şi adulţi. Datele privind structura morbidităţii denotă că în 60-75% boala afectează persoanele de 0-17 ani, fiind de 1,8 ori mai afectată populaţia urbană faţă de cea rurală, anual înregistrându-se până la 45 izbucniri epidemice cu 5-7 cazuri până la 350 cazuri.

De menţionat că se menţine şi un risc înalt de apariţie a cazurilor indigene şi de import de holeră şi alte BDA pe fondul migraţiei înalte, îndeosebi din regiuni nefavorabile la aceste infecţii.

În anul 2015 se atestă o scădere relativă a morbidităţii prin BDA, inclusiv salmoneloză, dizenterie, infecţia rotavirală. Totodată, continuă să se înregistreze cazuri de boală asociate cu consumul produselor alimentare contaminate cu salmonele, alte boli intestinale determinate de consumul apei nesigure din diferite surse de apă, deficienţe de igienă în instituţiile de educaţie şi instruire, de agrement, la locul de muncă şi la domiciliu. Social determinate, aceste afecţiuni se prezintă drept unul din indicatorii stării socio-economice.

BDA includ un şir de patologii cu mecanism fecal-oral de transmitere al infecţiei – holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza etc. La unele din formele nozologice persistă semne clinice comune, precum febra până la 400C, durerile în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid cu frecvenţă până la 20-30 ori pe zi (uneori cu sânge, mucus), slăbiciuni generale, cefalee, etc. În unele cazuri grave se poate dezvolta septicemia, deshidratarea şi în consecinţă – şocul toxico-infecţios şi edemul cerebral. La copiii mici, mai ales până la 1 an de viaţă, manifestările clinice evoluează mai repede decât la adulţi, iar starea sănătăţii se poate înrăutăţi foarte grav.

Important de reţinut, că în cazul apariţiei semnelor clinice de BDA, nu se permite autotratamentul, mai ales când această boală afectează copiii este necesar de apelat de urgenţă la medic, pentru examinare şi prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat. În multe cazuri, agenţii cauzali ai BDA posedă rezistenţă la antibiotice şi, din aceste considerente, numai medicul specialist poate prescrie un tratament eficient.

În cazurile de BDA, perioada de incubaţie poate dura de la 30 minute până la 3-7 zile, iar provocată de agentul cauzal al yersiniozei sau febrei tifoide – până la 3 săptămâni.

Sporirea morbidităţii prin BDA, tradiţional, are loc în perioada caldă a anului – lunile iunie-septembrie.

BDA la om se transmite prin 3 căi: alimentară, habituală şi hidrică, ceea ce impune ca şi măsurile profilactice să fie axate pe acestea.

Se cunoaşte că la unele BDA (antroponoze) sursa de infecţie poate fi numai omul bolnav sau purtătorul (dizenterie, infecţia rotavirală, febra tifoidă, etc.), însă pentru o bună parte din acestea, precum salmoneloza, febra paratifoidă B şi C, yersinioza, campylobacterioză, etc., drept surse de infecţie pot servi şi animalele, păsările şi rozătoarele.

Pentru prevenirea BDA este necesar de a respecta următoarele reguli:

– asiguraţi copiilor mici o perioadă cât mai îmdelungată de alăptare naturală la sân şi vaccinarea (imunizarea) lor contra infecţiei rotavirale;
– folosirea în alimentaţie doar a produselor alimentare sigure, şi excluderea celor uşor alterabile cu termen expirat sau de calitate dubioasă (vizual, organoleptic);
– evitarea procurării produselor alimentare în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare;
– folosirea pentru băut numai a apei fierte sau îmbuteliate;
– evitarea scăldatului în bazinele acvatice deschise neautorizate;
– spălarea obligatorie a mâinilor cu săpun după WC şi înainte de masă, la intrarea în casă, până la pregătirea bucatelor, controlaţi respectarea acestui aspect de către copii;
– prelucrarea termică corespunzătoare a ouălor de gâscă şi raţe;
– menţinerea în curăţenie a tuturor suprafeţelor de la bucătărie, a inventarului de tăiat şi a suprafeţelor de tranşare;
– separarea bucatelor pregătite de materia primă, folosiţi inventar separat pentru prelucrarea lor;
– spălarea minuţioasă, sub get de apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
– respectaţi regimul de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare;
– prevenirea apariţiei muştelor, insectelor de bucătărie şi rozătoarelor (şoareci, şobolani) în casă, mai ales la bucătărie;
– evitaţi organizarea diferitor festivităţi, dacă nu există condiţii de siguranţă
– acces la apă potabilă sigură şi facilităţi sanitare (WC), locuri şi veselă de bucătărie suficiente, condiţii de păstrare în frigider a produselor; de asemenea nu pregăti produsele alimentare cu 2-3 zile înainte de ceremonie, nu folosi ouă de gâscă şi raţe pentru pregătirea prăjiturilor cu cremă, nu implicaţi în procesul pregătirii alimentelor persoanele cu febră, cu semne clinice de BDA, inclusiv persoane care nu deţin cunoştinţe şi experienţă în domeniu.

Respectarea acestor reguli vă poate feri de grave probleme de sănătate.

Serviciul de presă şi relaţii cu publicul
022574700

Mai multe detalii
la tel.: 022574503; 022574702

© 2017 Centrul Național de Sănătate Publică.